USL atacă CCR: retragerea mandatelor judecătorilor sau acţiunea în justiţie – variante discutate

Potrivit unor surse parlamentare, parlamentarii PSD şi PNL au discutat, luni, două variante pentru rezolvarea conflictului dintre Parlament şi Curtea Constituţională în urma verdictului judecătorilor CC care au stabilit că şeful statului este cel care reprezintă România la Consiliul European şi-şi poate delega atribuţiile către premier.

Astfel, o variantă luată în calcul de USL este acţiunea în instanţă împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale, pentru abuz în serviciu.

Astfel, parlamentarii majorităţii consideră că judecătorii Curţii Constituţionale au introdus în decizia privind reprezentarea la Consiliul European concepte şi instituţii care nu există în legea fundamentală.

Aceştia consideră că în Constituţia actuală există instituţia preşedintelui, care este reprezentant al statului român, dar alături de celelalte puteri ale statului, cea legislativă şi cea judecătorească.

Alte articole

Cum se impozitează pensiile românilor începând din 2025. Milioane de pensionari sunt vizați de decizia Curții Constituționale

Anunțul momentului! Curtea Constituțională a decis impozitarea pensiilor cu 10%

În plus, USL apreciază că judecătorii Curţii Constituţionale au încălcat Constituţia introducând conceptul de delegare, care nu există în legea fundamentală.

Parlamentarii USL se gândesc, pe de altă parte, la varianta retragerii mandatelor judecătorilor Curţii numiţi de către legislativ, motivaţia fiind tot încălcarea legii fundamentale.

Astfel, Parlamentul va putea numi alţi judecători în locul acestora, modificând astfel raportul de reprezentare în cadrul Curţii Constituţionale.

Judecătorii numiţi de Parlament sunt: Aspazia Cojocaru – numită în 2004 de Camera Deputaţilor, Mircea Ştefan Minea – numit în 2010 de Camera Deputaţilor, Iulia Motoc – numită de Senat în 2010, Ion Predescu – numit de Senat în 2004, Puskas Valentin – numit de Senat în 2007, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaţilor în 2007. Toţi au mandate de nouă ani.

Potrivit articolului 61, alineatele 1 şi 2 ale Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, judecătorii Curţii sunt „independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili pe durata mandatului”, ei neputând fi „traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.

Articolul 67 al aceleiaşi legi precizează că mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces.

De asemenea, mandatul de judecător la CC încetează în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător mai mult de 6 luni. O altă situaţie care poate duce la pierderea mandatului este încălcarea prevederilor art.16 alin.(3), conform căruia „funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară” sau ale art.40 alin.(3) din Constituţie, care prevede că „nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică”. .

Un alt caz care are drept consecinţă încetarea mandatului este încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art.64. al Legii de funcţionare a Curţii, potrivit căruia judecătorii CC sunt obligaţi:
să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă; să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

În 27 iunie, după ce CC s-a pronunţat cu privire la reprezentarea la Consiliul European, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat, că judecătorii Curţii Constituţionale Augustin Zegrean şi Iulia Motoc ar fi incompatibili, motiv pentru care aceştia ar trebui demişi din funcţie.

„Preşedintele CC (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunţat cu privire la speţa pe care astăzi CC a tranşat-o, cine ar trebui să meargă şi cine nu la Bruxelles, în luna mai înainte de votul parlamentului de adoptare a acelei declaraţii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declaraţii cu privire la faptul că preşedintele trebuie sa reprezinte România”, a spus Corlăţean.

Astfel, ministrul Justiţiei a invocat o prevedere din Legea Curţii cu privire la faptul că judecătorii nu se pot antepronunţa pe subiectele analizate.

De asemenea, Corlăţean a susţinut că Iulia Motoc ar avea alte trei angajamente internaţionale, fapt care ar contraveni, de asemenea, prevederilor legii de funcţionare a Curţii.

În aceeaşi seară, Agenţia Naţională de Integritate a precizat că niciunul dintre cei doi judecători nu se află în situaţia de incompatibilitate.

A doua zi, Curtea a dat publicităţii un comunicat în care afirma că atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa CC sunt incompatibile cu exerciţiul democratic, iar ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor.

„Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic. Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său”, se arăta în comunicat.

Cu toate acestea, în aceeaşi zi, Corlăţean a sesizat Curtea Constituţională şi Agenţia Naţională de Integritate cu privire la situaţia judecătoarei Iulia Motoc de la CC, demnitarul considerând că aceasta se află în incompatibilitate.

În adresele trimise preşedintelui CC, Augustin Zegrean, şi preşedintelui ANI, Horia Georgescu, ministrul Justiţiei afirma că, în opinia instituţiei pe care o conduce, Motoc intră „în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituţională şi legislativă pentru judecătorii Curţii Constituţionale”.

Argumentele lui Corlăţean erau legate faptul că Motoc este şi expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.