Potrivit unui comunicat al USR, iniţiativa a reuşit să îndeplinească cele două condiţii impuse de lege: peste 500.000 de semnături valide şi minimum 20.000 de semnături din 21 de judeţe.
„Situaţia semnăturilor validate şi depuse la Parlament din cele 23 de judeţe în care iniţiativa a strâns peste 20.000 este: Alba – 21.280, Arad – 7.875, Argeş – 25.201, Bacău – 30.364, Bihor – 22.126, Braşov – 38.009, Bucureşti – 125.998, Cluj – 39.373, Constanţa – 22.393, Dolj – 26.305, Galaţi – 25.100, Hunedoara – 25.489, Iaşi – 34.983, Ilfov – 21.335, Maramureş – 25.128, Mureş – 25.493, Neamţ – 30.260, Prahova – 33.821, Sibiu – 31.445, Suceava – 27.417, Timiş – 32.494, Tulcea – 23.988, Vaslui – 25.678”, precizează sursa citată.
USR atrage atenţia că semnăturile din municipiul Arad nu au fost eliberate de primărie în timp util pentru a fi depuse la Parlament.
„Deşi Biroul Executiv al PNL a decis să sprijine în Parlament iniţiativa cetăţenească „Fără Penali”, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a depăşit termenul de validare. Precizăm că 15.500 de semnături au fost depuse la Primăria Arad pe data de 24 august, iar termenul de validare a expirat pe 14 septembrie, moment în care USR Arad a notificat primăria”, se menţionează în comunicat.
USR reiterează că primarii au avut la dispoziţie un termen de 15 zile lucrătoare pentru a valida semnăturile, însă o parte dintre ei au ignorat legea pentru a împiedica depunerea semnăturilor la termen.
„Atât eu cât şi colegii din USR avem responsabilitatea de a duce vocea fiecărui cetăţean exprimată printr-o semnătură la Parlament. Toţi cei un milion de oameni au semnat pentru o Românie mai decentă, guvernată mai atent şi cu politicieni care să lucreze în interesul lor. Noi vom duce demersul până la capăt, până vom declanşa referendumul, astfel încât textul propus de iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice” să apară în Constituţie”, afirmă preşedintele USR, Dan Barna, citat în comunicat.
Iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.