”Chiar dacă ministrul Meleşcanu a negat semnarea unui acord pe tema energiei cu Ungaria, premierul Viktor Orbán împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, susţin contrariul. Potrivit acestora, România urmează să-şi asume obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze natural pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În plus, partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020”, arată USR într-un comunicat.
Deputatul USR Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă, spune că, potrivit informaţiilor din presă, trei companii maghiare au câştigat deja prin licitaţie, organizată de Transgaz şi FGSZ, întreaga capacitate a interconectorului chiar înainte de a fi construit şi înainte ca gazul să fie extras din Marea Neagră.
”Este inacceptabil cum politicieni iresponsabili pot vinde resursele României, pe şest, fără nicio consideraţie pentru interesul naţional, şi nu este prima dată. Să ne amintim că tot Călin Popescu Tăriceanu ceda dreptul de explorare a unor perimetre aflate în jurul Insulei Şerpilor către firma Sterling, înainte ca Curtea de la Haga să se pronunţe asupra diferendului România-Ucraina legat de delimitarea platoului continental”, a declarat Dobrovie, citat în comunicat.
Finanţată cu fonduri europene ca proiect prioritar, conducta BRUA era menită să interconecteze reţelele de gaz din Bulgaria – România – Ungaria – Austria, pentru a întări securitatea energetică europeană, prin diversificarea surselor de gaz şi reducerea dependenţei de gazul rusesc, prin aducerea gazului din Marea Caspică şi Marea Neagră în Europa Centrală şi de Sud-Est.
”Ungaria a decis însă unilateral să nu mai continue traseul până în Austria, ci să redirecţioneze gazul pe altă rută, spre statele vecine, Slovacia, Serbia, Ucraina şi Croaţia. Deşi invocă scăderea dependenţei de Rusia, în fapt, această decizie de a transforma BRUA în BRU subminează exact acest obiectiv şi face jocul Moscovei”, a explicat Matei Dobrovie.
În opinia sa, Budapesta profită de slăbiciunea şi slugărnicia liderilor PSD-ALDE, care au nevoie de aliaţi în lupta lor cu justiţia şi statul de drept, pentru a obţine nişte concesii care s-o transforme în lider regional.
”Prin tăcere, autorităţile române demonstrează o complicitate de neiertat”, afirmă deputatul USR.
În an Centenar, resursele naturale ale României reprezintă o temă sensibilă pentru cetăţenii români, motiv pentru care un acord privind exportul de gaze naturale către Ungaria nu poate fi semnat în lipsa unei dezbateri publice la care să participe experţii în domeniu. Mai mult, guvernul PSD-ALDE trebuie să prezinte oportunitatea exporturilor de gaze şi avantajele economice, susţine USR.
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat în 10 februarie că Ungaria va semna în curând un acord pe 15 ani cu România pentru furnizarea a jumătate din cantitatea anuală de gaz necesară, ţara sa reducându-şi astfel considerabil dependenţa faţă de Rusia, transmite Reuters.
Anterior, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, declara, la Bucureşti, după întrevederea cu Teodor Meleşcanu, şeful diplomaţiei române, că părţile au convenit ca până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu.
“Este prima dată în ultimele decenii, când Ungaria poate cumpăra cantităţi mari de gaze dintr-o sursă nouă, fără legătură cu Rusia”, a arătat ministrul ungar de Externe.
Partea română s-a angajat să construiască, până în 2020, compresoarele cu ajutorul cărora se vor putea livra către Ungaria, 1,75 miliarde de metri cubi de gaz anual, respectiv, ca până în 2022 să extindă capacitatea, astfel încât partea maghiară să poată achiziţiona 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil şi OMV.
“Guvernul Ungariei a luat decizia de a construi secţiunea de conductă care lipseşte între punctul de distribuire a gazelor din Budapesta şi localitatea Vecsés din apropierea capitalei. Întrucât legătura maghiaro-slovacă va sosi la Vecsés, Ungaria construieşte astfel, practic, porţiunea care mai lipseşte din coridorul de gaze Nord-Sud, aducându-şi aportul pentru ca transportul de gaze să aibă loc, în Europa Centrală, nu doar în direcţie Est-Vest, ci şi în direcţie Nord-Sud, un aspect extrem de important din punct de vedere al securităţii naţionale”, a explicat ministrul ungar de externe.
Ulterior, MAE a negat existenţa unui acord cu privire la furnizarea de gaze.