„În aceste condiţii, deşi proiectul de lege este necesar pentru începerea exploatărilor de gaze din Marea Neagră, USR s-a abţinut de la vot. Uniunea Salvaţi România analizează alături de partidele de opoziţie motivele pentru a ataca la Curtea Constituţională legea offshore”, se arată într-un comunicat.
Conform sursei citate, „legea offshore a ajuns la votul final într-o formă care nu a fost propusă şi dezbătută de parlamentarii din comisiile de specialitate, aşa cum ar fi fost normal într-o ţară democratică, ci într-o formă dictată de Liviu Dragnea în spatele căruia s-au încolonat toţi parlamentarii PSD – ALDE fără să clipească, deşi nu ştiu care va fi impactul ei”.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament la votul final pe legea offshore arată că România este o ţară în care Liviu Dragnea face legea, de la justiţie la economie, de la DNA la gaze naturale. În timp ce membrii comisiilor parlamentare care urmau să dea raport pe legea offshore încercau să înţeleagă şi să dezbată propunerea de taxare progresivă venită de la majoritatea parlamentară, Liviu Dragnea o prezenta la televizor şi făcea desene mai ceva ca în campania electorală din 2016, despre încasările la bugetul de stat. Mesajul a fost unul cât se poate de clar – orice companie care va investi în proiecte mari în România va trebui să treacă prin biroul lui Liviu Dragnea pentru a primi binecuvântare. O atitudine demnă de un jupân care vede în România un Teleorman mai mare”, susţine deputatul USR Cristina Prună, membru în Comisia de industrii a Camerei.
USR subliniază că legea offshore ar fi trebuit să beneficieze de o dezbatere îndelungată, iar toţi actorii cheie ar fi trebuit să stea la masă „astfel încât să ştim că statul va beneficia de venituri corecte la buget în baza unui calcul şi a unui raţionament economic corect, că investitorii vor avea predictibilitate şi siguranţă pe cadrul fiscal şi că, nu în cele din urmă, consumatorii se vor bucura de un preţ corect rezultat din concurenţa de pe piaţa gazelor”.
Reprezentanţii USR spun că au reuşit să introducă trei amendamente în proiectul de lege, care urmăresc crearea unui cadru legislativ coerent pentru cei care desfăşoară activităţi petroliere, conservarea biodiversităţii în zonele de exploatare, precum şi protejarea intereselor persoanelor din comunităţile locale limitrofe viitoarelor operaţiuni petroliere.
„Am extins obligaţia autorizării lucrărilor offshore, a lucrărilor pe uscat până la terminalele de coastă aşa cum era deja prevăzut pentru lucrările la sonde, într-un termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete de către titular. De asemenea, în pofida unor dezbateri aprinse, am obţinut admiterea instituirii obligaţiei ca interdicţiile şi restricţiile legale din domeniul conservării biodiversităţii şi ariilor naturale protejate şi cele din planurile de management ale ariilor naturale protejate să rămână aplicabile lucrărilor prevăzute de lege. Nu în ultimul rând, am dorit să asigurăm protecţie asupra intereselor persoanelor din comunităţile locale limitrofe viitoarelor operaţiuni petroliere, prin instituirea posibilităţii ca instanţele judecătoreşti să aibă posibilitatea să cenzureze şi cuantumul compensaţiilor acordate, nu doar pe cel al despăgubirilor. Compensaţiile sunt sumele aferente dreptului de trecere în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosinţă ca urmare a exercitării dreptului de trecere”, a explicat senatoarea USR Ramona Dinu, membră în Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică.
USR susţine că proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră poate avea un impact benefic asupra pieţei interne, „dar nu făcut pe genunchi, în biroul domnului Dragnea”.