USR vrea alegeri locale în două tururi şi zero taxe pe salariul minim. Acestea sunt două dintre măsurile aflate în programul de guvernare care urmează să fie depus în Parlament.
Una dintre principalele măsuri aflate în programul de guvernare al USR se referă la reforma electorală, care vizează alegeri locale pentru primari în două tururi, creşterea numărului de parlamentari de Diaspora, pentru o reprezentare proporţională a cetăţenilor, precum şi implementarea prevederii adoptate prin referendum cu privire la limitarea numărului de parlamentari la 300.
La capitolul reformă a administraţiei centrale se au în vedere:
* restructurarea administraţiei centrale/Guvernului şi îmbunătăţirea cadrului de fundamentare, formulare şi implementare a politicilor publice;
* creşterea capacităţii de coordonare a politicilor şi analiză de impact la nivelul Guvernului şi ministerelor coordonatoare, precum şi creşterea calităţii consultărilor publice la toate palierele administraţiei;
* întărirea coordonării în vederea îndeplinirii ţintelor specifice asumate privind schimbările climatice şi dezvoltarea durabilă;
* clarificarea mandatelor şi restructurarea ministerelor, agenţiilor guvernamentale, companiilor publice pe baza acestora şi cu cerinţe specifice de optimizare a structurii de personal;
* externalizarea unor servicii în vederea reducerii riscurilor asociate de corupţie şi a limitării monopolului de stat;
* interconectarea bazelor de date deţinute de toate autorităţile publice şi îmbunătăţirea sistemului naţional de colectare a datelor.
Propunerea USR de program de guvernare include reducerea impozitării muncii prin aplicarea „Zero taxe pe salariul minim”, fiind menţionat faptul că statul desfăşoară o politică antimuncă prin supraimpozitarea salariilor.
„Reducerea impozitării muncii prin aplicarea „Zero taxe pe salariul minim”. Statul desfăşoară o politică antimuncă prin supraimpozitarea salariilor. Povara fiscală pe salariile mici este în România printre cele mai mari din Europa. De aceea, avem cea mai ridicată rată de sărăcie în muncă din toată Europa. Munca la negru sau la gri a prins o amploare semnificativă tocmai din cauza acestei politici greşite. Propunem implementarea programului de guvernare cu un sector – pilot în care să fie aplicat principiul zero taxe pe salariul minim”, se spune în document.
Termenul pentru implementarea aceste măsuri este ianuarie 2022.
De asemenea, USR mai propune dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil şi unitar în sectorul public – asigurarea unei politici de salarizare echitabile şi sustenabile din punct de vedere bugetar prin eliminarea discrepanţelor existente în prezent, restabilirea ierarhiilor funcţiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum şi între domenii de activitate, revizuirea sistemului de acordare a sporurilor, precum şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei.
Se mai are în vedere evaluarea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate – consolidarea integrităţii în funcţia publică şi o eficienţă mai bună a proceselor de digitalizare şi transparentizare prin asigurarea resurselor necesare de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese în format digital, cu semnătură electronică certificată; recrutare pe model european (EPSO), concurs naţional unic pe platformă electronică, dosar de candidatură electronic; avansare în carieră şi sistem de salarizare bazat pe performanţă; evaluare externă a competenţelor profesionale; dezvoltarea unei politici de mobilitate pe orizontală/rotaţie în cadrul funcţiilor publice de conducere din administraţia publică centrală; publicarea tuturor concursurilor pentru poziţiile remunerate din fonduri publice pe o platformă unică.
Citeşte şi Dacian Cioloş cere noi măsuri restrictive: „Nu o scoatem la cap altfel”
USR propune, în programul de guvernare, şi transformarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în agenţie cu rol reglementator şi garant al condiţiilor de calitate, echitate şi profesionalism al carierei în funcţia publică, inclusiv pentru personalul contractual care activează în instituţiile publice.
Se prevede, totodată:
* reforma mecanismelor de finanţare destinate dezvoltării comunităţilor locale: PNDL 1, PNDL 2, Programul „Anghel Saligny”, ANL, Fondul de Rezervă Bugetară;
* asigurarea finanţării pentru proiectele derulate prin PNDL 1 şi PNDL 2, respectiv plata facturilor doar după obţinerea asigurărilor de realitate şi conformitate prin controalele de calitate a execuţiei;
* efectuarea unui audit de performanţă a PNDL 1 şi PNDL 2 şi a subprogramelor de finanţare gestionate de CNI pentru intervalul de referinţă 2013 – 2021 (termen 1 martie 2022);
* reforma structurală a Programului de finanţare „Anghel Saligny” prin introducerea amendamentelor propuse de USR: mecanisme de cheltuire similare fondurilor europene, indicatori de program, criterii de eligibilitate şi ordine de prioritizare, cofinanţare, decontare pe bază de costuri unitare maximale, alocare pe bază de evaluare rezultată din punctaj, management transparent prin platformă informatică;
* modernizarea politicilor de urbanism şi amenajarea teritoriului;
* demararea reformei unităţilor administrativ-teritoriale – cele care nu reuşesc să se autosusţină vor fi stimulate să se comaseze cu cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială viabilă din punct de vedere financiar. Alternativ, se are în vedere stimularea creării de consorţii administrative între UAT-uri similare care pot pune la comun servicii publice ce pot fi gestionate mai bine beneficiind de economii de scară.
În ceea ce priveşte aderarea la Zona Euro, documentul semnalează că obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene.
„Convergenţa reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României”, se arată în programul de guvernare, care propune aderarea în mecanismul ERM II în anul 2025.