Aproximativ 22% dintre jucătoarele şi 13% dintre jucătorii care au participat la un studiu au prezentat simptome de depresie, ca lipsa de interes, lipsa apetitului sau a energiei şi stimă de sine scăzută, faţă de 11%, respectiv 6% într-un studiu similar realizat în decembrie şi ianuarie.
Aproximativ 18% dintre jucătoare şi 16% dintre jucători au avut simptome de anxietate generalizată, iar 11% dintre jucătoare şi 7,5% dintre jucători prezintă ambele tipuri de simptome, a indicat FIFPro.
„Brusc, în fotbal tineri sportivi şi sportive trebuie să facă faţă izolării sociale, întreruperii vieţii lor profesionale şi îndoielilor legate de viitorul lor„, a declarat un responsabil medical al FIFPro, Vincent Gouttebarge. „Este o perioadă de nesiguranţă uriaşă pentru jucători şi familiile lor (…)”, a adăugat Gouttebarge.
La studiul realizat cu ajutorul centrului medical al Universităţii din Amsterdam au participat 1.134 de jucători, cu vârsta medie de 26 de ani, şi 468 de jucătoare, cu vârsta medie de 23 de ani, din 16 ţări.
Într-o notă mai pozitivă, Gouttebarge a afirmat că aproape 80% dintre aceşti jucători au avut acces la suficiente resurse şi au beneficiat de susţinere pentru sănătatea lor mentală, de multe ori prin intermediul federaţiilor naţionale.
Secretarul general al FIFPro, Jonas Baer-Hoffmann, a declarat că sindicatul nu încearcă să-i prezinte pe fotbalişti ca pe un caz aparte, deoarece este vorba de o problemă la nivelul întregii societăţi. El a menţionat că mulţi fotbalişti au avut o situaţie financiară precară chiar în cele mai bune perioade. „Durata medie a unui contract este de mai puţin de doi ani, iar veniturile medii sunt apropiate de cele ale publicului general. Mulţi depind incredibil de mult de aptitudinile lor fotbalistice şi nu sunt pregătiţi pentru ce va urma după„, a spus Baer-Hoffmann.