Deputatul USR-PLUS Alin Apostol a depus o inițiativă legislativă pentru completarea art. 94 la Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011. Proiectul propune modificarea modului în care iau vacanţe elevii şi avansarea începerii anului şcolar în funcţie de anul de studiu.
„Susțin adoptarea unui ‘nou model de vacanță’ pentru elevii României. Un model, ce s-a dovedit de succes în multe țări europene, poate fi și o soluție cu impact pozitiv asupra economiei naționale. Și în România, putem implementa împărțirea teritoriului pe zone geografice. Fiecare macroregiune intră în vacanța intersemestrială cu durata de 1 săptămână pe rând și fără suprapunere. O simplă succesiune poate avea un impact major: stimulează creșterea turismului intern, aduce un impact pozitiv asupra domeniului hotelier și a celorlalte segmente HoReCa, elimină blocajele din traficul rutier, dar și aglomerația din stațiuni. Putem dubla această stimulare a economiei cu susținerea educației printr-o succesiune a datei de debut al anului școlar în septembrie”, susţine deputatul USR PLUS Alin Apostol într-un comunicat de presă citat de hotnews.ro.
Proiectul de lege prevede „acordarea vacanței intersemestriale, în baza ordinului Ministrului Educației şi Cercetării, pe o perioadă de minimum o săptămână, în fiecare macroregiune, în mod succesiv şi fără suprapunere”.
„Cele patru macroregiuni sunt definite în conformitate cu regulamentul (CE) nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistica (NUTS)”, se mai arată în proiectul de lege.
De asemenea, deputatul USR PLUS Alin Apostol propune ca „începerea anului şcolar pentru clasele 0 până la clasa a IV-a inclusiv, a VIII-a şi a XII-a in prima zi de luni a lunii septembrie, iar pentru clasele a V-a până la a VII-a inclusiv şi a IX-a până la a XI-a inclusiv in a treia zi de luni a lunii septembrie”.
În expunerea pe motive, iniţiatorii proiectului susţin că vacanţele școlare decalate pe regiuni geografice ar duce la „stimularea creşterii sectorului turism şi în principal a sectorului din industria hotelieră şi a serviciilor alimentare, în special a unităților care pregătesc şi servesc alimente şi băuturi (HoReCa) -care au fost de asemenea încercate în această perioadă- prin prelungirea temporară a vacanței de iarnă şi repartizarea funcție de zone coroborată cu dezvoltarea de infrastructuri şcolare alternative publice şi private la începutul şi finalul vacanței de vară precum tabere, excursii organizate,, dar şi la creşterea confortului celor ce merg în vacanță ca rezultat al descongestionării traficului din zonele turistice cu potențial şi grad de vizitare ridicat”.
În privinţa debutului anului şcolar, iniţiatorii proiectului spun că în Europa sunt multe ţări în care perioadele si datele vacantelor scolare variază de la o regiune la alta.
„În ţări precum Germania, Spania, Italia, Austria şi Elvetia, autorităţile regionale iau aceste decizii. În Suedia şi Norvegia, responsabilitatea revine municipalitătilor. Cu toate acestea, in general, numărul de zile de predare este fixat la nivel central. In Republica Cehă, Germania, Franta, Olanda, Polonia, Slovenia, Slovacia si Elvetia autoritățile centrale stabilesc date diferite pentru anumite perioade de vacanță în funcție de zona geografică. Durata vacanţelor de vară variază semnificativ între ţări: de la şase săptămâni în unele landuri germane, Ţările de Jos, Regatul Unit (Anglia şi Ţara Galilor) şi Liechtenstein, până la 13 săptămâni în Letonia, între 12 şi 14 săptămâni în Italia şi Portugalia (învățământ secundar) şi chiar 15 săptămâni în Albania şi Bulgaria (pentru învăţământul primar). Unele țări prezintă diferențe în ceea ce priveşte durata vacanțelor de vară, în funcție de nivelul de educație. În învăţământul secundar din Bosnia și Herțegovina, elevii încep vacanțele de vară mai devreme decât în învățământul primar. În sens opus, în Albania, Bulgaria şi Grecia, studenții din învăţământul primar îşi încep vacanțele de vară înainte de cei din învățământul secundar”, se mai arată în expunerea pe motive.
Proiectul a intrat luni în procedură legislativă la Camera Deputaților, iar Senatul este cameră decizională.