Vaccinul anti-COVID al AstraZeneca are nevoie de un „studiu suplimentar”. Care este motivul

”Acum, că am găsit ceea ce pare a fi o mai bună eficacitate, trebuie să o validăm, aşadar trebuie să facem un studiu suplimentar”, a declarat Pascal Soriot într-un interviu acordat Bloomberg.

Potrivit Agerpres, rezultatele acestui nou studiu internaţional ar putea fi obţinute mai rapid, „‘întrucât ştim că eficacitatea este ridicată şi vom avea deci nevoie de un număr mai mic de pacienţi”, a explicat Soriot.

Citeşte şi: Vaccinul anti-covid produs de AstraZeneca, eficient datorită unei greşeli. Ce s-a întâmplat

Directorul general al grupului AstraZeneca a susţinut că aceste proceduri nu ar trebui să întârzie aprobarea vaccinului anti-COVID de către organismele de reglementare europene şi britanice. În schimb, autorizarea acestui ser în Statele Unite ar putea să dureze mai mult timp.

Alte articole

Pastila de slăbit, testată pe voluntari de Pfizer. Este vorba de o doză zilnică

Au apărut noi mutații COVID-19. Internările cresc de la o săptămână la alta

Citeşte şi: Vaccinul anti-COVID a fost făcut printr-o inginerie genetică. Avertismentul medicului Astărăstoae: „Aceste firme nu au niciun fel de experienţă în ceea ce priveşte vaccinurile”

Potrivit rezultatelor preliminare ale testelor clinice realizate în Marea Britanite şi Brazilia, AstraZeneca a anunţat luni că eficacitatea vaccinului său este de 70%, în medie.

În spatele acestei medii se ascund, însă, mari discrepanţe între două protocoale diferite: eficacitatea este de 90% pentru voluntarii cărora le-a fost administrată mai întâi o jumătate de doză şi apoi o doză completă o lună mai târziu, dar de numai 62% pentru un alt grup, care a fost vaccinat mai mult, şi anume cu două doze complete la o lună distanţă între ele, notează sursa citată.

Citeşte şi: Ludovic Orban: Vaccinarea anticovid NU va fi obligatorie

Vaccinul anti-COVID al AstraZeneca e realizat prin tehnologii mai tradiţionale. Serul poate fi păstrat în frigidere

Cu toate că administrarea unei jumătăţi de doză s-a datorat unei greşeli, ceea ce explică folosirea acestui protocol de vaccinare numai pentru 3.000 de voluntari, rezultatele par să arate că această primă schemă de vaccinare antrenează un răspuns imunitar mai bun, dar respectiva eroare şi dimensiunea grupului au stârnit critici.

Mai mult, grupul căruia i-a fost administrată jumătatea de doză era limitat la vârsta de 55 de ani, fiind excluse persoanele din categoriile de vârstă cele mai vulnerabile.

Citeşte şi: Când ajunge vaccinul anti-COVID în România. Nelu Tătaru: „Vaccinul nu va fi obligatoriu şi va fi gratuit”

Prin urmare, noul studiu va avea ca obiectiv evaluarea eficacităţii vaccinului în doze mai reduse.

Deşi pare deocamdată mai puţin promiţător decât vaccinurile dezvoltate de Pfizer/BioNTech sau de Moderna, vaccinul AstraZeneca are totuşi avantajul unei tehnologii mai tradiţionale, ceea ce-l face mai puţin costisitor şi mai uşor de stocat, întrucât poate fi conservat în frigidere şi nu la temperaturi mult sub zero grade.

AstraZeneca a anunţat luni că va avansa rapid în fabricarea a circa 3 miliarde de doze care să fie disponibile în anul 2021, în timp ce Pfizer/BioNTech are ca obiectiv producţia a 1,3 miliarde de doze până la finele anului viitor. Vaccinurile ambelor companii ar urma să fie administrate în două doze, cu a doua doză la 28 de zile după prima.

Citeşte şi: Supraviețuitor Colectiv, vorbe dure pentru Monica Pop după ce medicul a spus că nu crede în vaccinul anticovid: „Băi, oftalmoloago!”