„Toţi operatorii care manipulează mărfuri periculoase în portul Constanţa, categorie în care se încadrează şi azotatul de amoniu, au obligaţia întocmirii unui plan de măsuri de securitate aprobat de ISU privind manipularea, depozitarea şi transportul acestor tipuri de mărfuri”, au transmis reprezentanţii APM într-un comunicat.
Azotatul de amoniu este folosit preponderent în industria producerii de îngrăşăminte chimice. Depozitarea produsului chimic trebuie realizată în condiţii speciale ferit de foc, în cantităţi limitate în funcţie de concentraţia de azot, culoare de acces între stive, ferit de materiale incompatibile (combustibili, lubrifianţi, pulberi metalice).
APM precizează că în evidenţele CN Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa există 5 operatori care efectuează operaţiuni de încărcare / descărcare şi depozitare temporară a acestui tip de marfă.
„Acest tip de marfă este stocat în magazii specializate certificate în acest sens de ISU. Astăzi, 13 august 2020, sunt stocate 25.952 tone azotat de amoniu în portul Constanţa”, notează sursa citată.
De la începutul anului 2020 până în prezent, s-au operat în portul Constanţa 87.292 tone azotat de amoniu la navele maritime şi fluviale, o cantitate normală şi medie în raport cu cantităţile operate în ultimii cinci ani, precizează reprezentanţii APM.
„Toţi operatorii ce au operat acest tip de marfă îndeplinesc condiţiile de siguranţă impuse, conform ISU. Ultima navă cu azotat de amoniu a fost operată în data de 17 iulie 2020”, a mai anunţat Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA.
Cel puţin 158 de persoane au murit, iar alte aproape 6.000 au fost rănite în explozia produsă în zona portuară din Beirut din cauza a 2.000 de tone de azotat de amoniu. Aproape 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe în urma deflagraţiei, iar daunele sunt estimate la 15 miliarde de dolari (12,7 miliarde de euro).