Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, anunţă că România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca care ridică suspiciuni la nivel european. El a precizat că a fost vorba despre 1,6 milioane de doze care au fost distribuite în 17 state. Gheorghiţă a anunţat că încă nu este foarte clar dacă mai multe state au oprit definitiv vaccinarea cu serul AstraZeneca sau doar cu dozele din lotul respectiv, o întâlnire pe această temă având loc în prezent.
”Este vorba de un lot de vaccin de la AstraZeneca asupra căruia există această suspiciune că ar fi potenţial legat de apariţia unor cazuri de persoane vaccinate care au dezvoltat într-o perioadă de zece zile de la vaccinare fenomene trombotice, apariţia unor cheaguri de sânge. Agenţia Europeană a Medicamentului a analizat aceste cazuri şi a stabilit la acest moment că nu ar fi un indiciu în ceea ce priveşte relaţia de cauzalitate”, a declarant, joi, Valeriu Gheorghiţă, la Antena 3.
Coordonatorul campaniei de vaccinare a explicat că lotul respectiv a avut 1,6 milioane de doze, niciuna neajungând în România.
”Lotul asupra căruia s-a ridicat această suspiciune şi care este în evaluare presupune aproximativ 1,6 milioane de doze, care au fost distribuite în circa 17 ţări europene. Aş menţiona că România nu a primit doze din acest lot”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.
Italia suspendă vaccinarea cu Astra Zeneca. Este a treia ţară care ia măsura în aceeaşi zi, după Danemarca şi Norvegia, şi a opta în total
Gheorghiţă a anunţat că încă nu este foarte clar dacă mai multe state au oprit definitive vaccinarea cu serul AstraZeneca sau doar cu dozele din lotul respectiv, o întâlnire pe această temă având loc în present la nivel european.
Valeriu Gheorghiţă a mai precizat că în România nu au fost semnalate efecte adverse grave la vaccinarea cu AstraZeneca.
”Sunt peste 200.000 de persoane vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca. În România nu au fost raportate efecte adverse deosebite legate de acest tip de vaccin. Au fost, într-adevăr, raportate mai frecvent reacţii adverse, dar ele sunt cele anticipate, cunoscute, respectiv cele locale la locul de administrate şi cele generale, care constau în durere de cap, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare, care persistă, într-adevăr, pe o perioadă mai îndelungată de timp, de circa una-două-trei zile medie şi care se ameliorează sub tratamentul obişnuit cu antitermic şi antiinflamator”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.
Întrebat dacă decizia legată de suspendarea vaccinării este o chestiune de ore, Gheorghiţă a precizat: ”Această decizie poate fi luată oricând, cât mai repede după ce noi vom fi înştiinţaţi de motivul deciziei statelor europene. Ne ineresează să ştim care a fost motivul, ţinând cont că în momentul de faţă ţările care au suspendat vaccinarea fac parte din cele care au recepţionat doze din lotul asupra căruia planează această suspiciune de legătură cu acele evenimente trombotice. Agenţia Europeană a Medicamentului analizează în momentul de faţă toate cazurile raportate, cele 22 de cazuri raportate la nivel european şi în scurt timp va face o precizare aşa cum este şi firesc, ca această decizie să fie recomandată de EMA, cea care a autorizat, de altfel, punerea pe piaţă a acestui vaccin”.
Danemarca, urmată de Norvegia, au anunţat joi suspendarea folosirii vaccinului împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford, în urma unor tulburări de coagulare a sângelui semnalate la persoane vaccinate cu acest vaccin. Un asemenea caz a fost semnalat pe teritoriul danez.
Vaccinul Johnson & Johnson a primit undă verde de la Agenţia Europeană pentru Mediamente. Este al patrulea vaccin care intră pe piaţa comunitară UPDATE
Întrebat marţi, într-o conferinţă de presă, care este motivul pentru care vaccinul companiei AstraZeneca provoacă mai multe reacţii adverse decât cele de la Pfizer şi Moderna, medicul Valeriu Gheorghiţă a explicat că aceste reacţii nu sunt mai grave şi sunt date de tipul vacinului.
„Aşa este. Aş vrea să precizez, în schimb, că nu sunt reacţii mai severe, sunt doar mai frecvente şi depinde de tipul vaccinului. Reamintesc că vaccinul de la compania AstraZeneca este un vaccin bazat pe vector viral, este un vaccin mai reactogen, în mod deosebit la persoanele tinere comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 60-65 de ani. Frecvenţa reacţiilor adverse este mai rară după doza a doua, iar aceste vaccinuri pe bază de vector viral induc o reacţie din partea organismului, o reacţie imunologică atât faţă de antigenul din vaccin, cât şi faţă de vector, practic faţă de acel tip de adenovirus slăbit care reprezintă vehiculul prin care celula primeşte informaţia genetică necesară sintezei proteinei S. Deci este o particularitate care ţine de tipul de vaccin”, a explicat Gheorghiţă.
În ceea ce priveşte imunitatea pe care o obţin cei care se vaccinează, Gheorghiţă a precizat că estimarea este de „cel puţin un an”.