Europa a intrat, de la începutul acestei veri, într-un nou val de infectări COVID-19, care este marcat, aproape în toate ţările de pe continent, de o creştere a numărului de cazuri. Cauza constă în relaxarea „gesturilor-barieră”, precum şi în scăderea imunităţii în rândul populaţiei. Se ştie de acum că protecţia oferită de vaccinuri şi de infectări precedente scade după câteva luni, potrivit Agerpres.
„Persoanele care au contractat o infecţie cu Omicron BA.1 în decembrie sunt acum mai puţin protejate decât erau la începutul acestui an”, a explicat Samuel Alizon, director de cercetare în cadrul CNRS (Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa). „La fel se întâmplă cu imunitatea oferită de vaccinuri: deşi ele rămân foarte robuste împotriva formelor severe ale bolii, protecţia lor scade puţin împotriva infecţiilor mai puţin severe”, a adăugat specialistul francez.
Însă acest nou val se explică de asemenea, potrivit oamenilor de ştiinţă, prin răspândirea a două noi subvariante de Omicron – BA.4 şi, mai ales, BA.5.
În Franţa, potrivit celui mai recent buletin publicat de Santé Publique France, o înlocuire progresivă a subvariantei BA.2 a fost observată de mai multe săptămâni, odată cu înmulţirea infectărilor provocate de subvariantele BA.5 (41%) şi BA.4 (6%) în săptămâna 13-19 iunie.
Aceste subvariante se propagă cu atât mai repede cu cât ele par să beneficieze de un dublu avantaj de contagiozitate şi de o „evadare” imunitară, adică deţin o mare capacitate de a evita răspunsul imunitar.
La fel s-a întâmplat şi în cazul subvariantei de Omicron BA.1, care era mult mai capabilă decât Delta să infecteze persoane vaccinate sau care au trecut deja prin boală.
Citeşte şi: Creşte numărul infectărilor cu COVID-19 în România
Cercetătorii au crezut multă vreme că trecerea prin boală ţinea locul unei protecţii, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp. Dar, odată cu răspândirea subvariantelor din familia Omicron, se pare că trecerea prin boală nu mai înseamnă aproape nimic, au subliniat autorii unui studiu realizat de Imperial College din Londra şi publicat la jumătatea lunii iunie în revista Science.
„Ne aflăm în faţa unor variante puternic contagioase, ce acţionează ca un fel de agenţi secreţi care trec pe sub radarele apărării imunitare; vorbim despre o adevărată complexitate a variantei Omicron”, declara săptămâna trecută Gilles Pialoux, şef de secţie la Spitalul Tenon din Paris.
Aceste variante „foarte contagioase necesită o creştere a nivelului de protecţie pentru persoanele cele mai fragile”, a adăugat medicul francez.
Totuşi – şi aceasta este o veste bună -, vaccinurile rămân eficiente împotriva formelor grave ale maladiei COVID-19.
Pentru majoritatea ţărilor europene, prioritatea absolută este ca persoanele în vârstă şi cele imunodeprimate să primească cea de-a doua doză de supra-rapel (al doilea booster).
„În prezent, nivelul de imunitate în rândul populaţiei este bun, dar nu perfect”, a declarat duminică Alain Fischer, preşedintele Consiliului de orientare a strategiei de vaccinare din Franţa. „De aceea trebuie să recomandăm al doilea booster pentru persoanele de peste 60 de ani şi pentru persoanele fragile, ale căror sisteme şi memorii imunitare sunt mai puţin robuste”, a adăugat specialistul francez.