Vortexul aduce ger. Vremea se va menține rece în perioada următoare, iar în multe zone din țară nopțile vor fi geroase. Local, mai ales în nord-estul și centrul țării, temperaturile minime vor scădea sub -15°C în unele dimineți.
Un câmp de presiune atmosferică ridicată va fi în prezent în nordul Europei până spre sfârșitul acestei săptămâni, iar pe flancul său estic vor continua să pătrundă spre sud mase de aer rece, de origine arctică.
În nopțile cu cer senin, temperatura aerului va scădea sub pragul de ger pe spații extinse din țară. Cel mai frig va fi în zonele de vale și în cele depresionare din Moldova și estul Transilvaniei, precum și la munte, unde minimele vor scădea până la aproape -20°C.
În noaptea de marți spre miercuri și posibil în noaptea de vineri spre sâmbătă, izolat, se pot atinge valori chiar și mai scăzute, de până la -25°C.
Prognoza meteo. Inversiune termică, Gerul Bobotezei se topeşte cu fiecare zi ce trece din ianuarie
Miercuri dimineața, 10 ianuarie, temperaturile vor scădea sub -20°C în unele zone din țară.
Vremea va fi destul de rece și ziua, Temperaturile maxime vor depăși ușor pragul de îngheț în unele regiuni, mai ales în sudul și vestul țării. Vor fi însă și unele areale, îndeosebi în nord, centru și nord-est, unde mercurul din termometre va rămâne sub 0°C chiar și la prânz.
O creștere ușoară a temperaturii se va produce joi, dar va fi urmată de o răcire puternică, însoțită de ninsori locale în mai multe regiuni și un nou val de ger în weekend.
Zonele care au avut parte de ninsori mai însemnate se pot aștepta, așadar, la o perioadă de iarnă adevărată, cu temperaturi predominant negative în timpul zilei și minime sub pragul de ger noaptea și dimineața, potrivit meteoradar.ro.
Frigul va mai scădea în intensitate săptămâna viitoare, odată cu instalarea unei zone de presiune scăzută peste cea mai mare parte a Europei, ce va favoriza o circulație vestică și chiar sud-vestică a maselor de aer.
O zonă de presiune scăzută se va instala deasupra nordului Europei săptămâna viitoare, aducând o încălzire a vremii.Totuși, încălzirea va fi mult atenuată acolo unde s-a depus un strat consistent de zăpadă, datorită formării inversiunilor termice în timpul nopții, a unghiului redus de incidență al Soarelui în această perioadă din an și a consumului ridicat de căldură necesar pentru topirea zăpezii.
De asemenea, iarna mai poate aduce surprize și în ultima parte a lunii, iar această încălzire a vremii ar putea fi urmată de o nouă răcire.
Anul trecut a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice, cu un avans „remarcabil”, fiind probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani, a anunţat marţi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene (UE), transmite Reuters.
Oamenii de ştiinţă s-au aşteptat la atingerea acestui prag, după ce recorduri climatice au fost doborâte în mod repetat. Începând din iunie, fiecare lună a fost cea mai călduroasă înregistrată comparativ cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi.
„Acesta (2023, n.r.) a fost un an excepţional din punct de vedere climatic… într-o ligă separată, chiar şi în comparaţie cu alţi ani foarte călduroşi”, a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.
Pe lângă schimbările climatice cauzate de om, în 2023 temperaturile au fost stimulate şi de fenomenul meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul Oceanului Pacific şi contribuie la creşterea temperaturilor globale, notează Reuters.
Fiecare fracţiune de creştere a temperaturii exacerbează dezastrele meteorologice extreme şi distructive. În 2023, planeta mai fierbinte a agravat valurile de căldură mortale din China până în Europa, ploile extreme care au provocat inundaţii în care au pierit mii de persoane în Libia, dar şi cel mai grav sezon de incendii înregistrat în Canada.
Cod GALBEN de GER pentru jumătate de țară! Temperaturile vor scădea până sub -20 de grade Celsius
„Schimbările mici comparabile ale temperaturilor globale au un impact uriaş asupra oamenilor şi ecosistemelor”, a declarat Friederike Otto, climatolog care co-dirijează proiectul global de cercetare World Weather Attribution. „Fiecare zecime de grad contează”, a adăugat ea.
Consecinţele economice ale schimbărilor climatice se amplifică la rândul lor. Statele Unite au suferit cel puţin 25 de dezastre climatice şi meteorologice cu pagube de peste 1 miliard de dolari, conform datelor Centrelor Naţionale pentru Informaţii de Mediu. De asemenea, perioadele prelungi de secetă au devastat culturile de soia din Argentina şi pe cele de grâu din Spania.