Vânzarea unei fabrici din Craiova care poate produce vehicule militare, analizată de CSAT. Posibile legături cu Rusia ale cumpărătorului!

Vânzarea fabricii Popeci Utilaj Greu din Craiova către firma Automecanica Skb Property va fi analizată de CSAT! Potrivit Consiliului Concurenței, această tranzacție necesită o ”cercetare mai detaliată”.

Cel puțin două elemente atrag atenția în acest context.

Primul este faptul că potențial cumpărător al fabricii din Craiova, Automecanica Skb Property, este patronată de estonianul Serghei Glinka, fost acționar și manager la cel mai important producător de locomotive și material rulant din Rusia. Numele acestuia a fost menționat într-o investigație a lui Alexei Navalnîi – opozantul rus care a murit, acum un an, în condiții suspecte.

Al doilea element ce atrage atenția este faptul că fabrica din Craiova poate produce vehicule militare. De altfel, odată cu tranzacția, Automecanica Skb Property a anunțat că își adaugă un nou obiect de activitate – exact fabricarea vehiculelor militare de luptă!

Alte articole

Locomotivele românești Softronic, produse la Craiova, circulă dincolo de Cercul Arctic

Studenții internaționali o consideră cea mai bună din țară. Facultatea din România care atrage cei mai mulți străini

Iată, mai jos, detalii despre această tranzacție, documentate de jurnaliștii Europa Liberă.

Popeci, una dintre puținele fabrici din Craiova care au supraviețuit după Revoluție

Înainte de Revoluție, Uzina de Utilaj Greu (UUG) din Craiova era specializată în producția de echipamente pentru diverse industrii (siderurgice, chimice, minerit, energie).

Uzina de Utilaj Greu (UUG) din Craiova a fost privatizată în anul 2002, când omul de afaceri Constantin Popeci, fost director al fabricii, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS).

Obiectul de activitate a rămas, în mare, același, dar producția a fost mult restrânsă.

Acționarul majoritar al firmei se va schimba însă dacă instituțiile statului vor da undă verde tranzacției începută în urmă cu un an.

Tranzacția Popeci-Automecanica este contestată în instanță de cel mai mare operator privat de transport feroviar din România, Grampet, la care acționar unic este omul de afaceri Gruia Stoica.

Dacă în urmă cu zece ani uzina avea peste 700 de angajați, în 2023 la Popeci Utilaj Greu mai lucrau 320 de oameni. Din 2016, când a avut profit aproape 485.000 de lei, fabrica merge pe pierdere – peste 10, 5 milioane lei în 2023.

Bornele unei tranzacții contestate

• 8 februarie 2024 – Constantin Popeci deținătorul a 99% din acțiunile SC Popeci Utilaj Greu din Craiova, negociază cu Gruia Stoica, patronul Grampet, o posibilă vânzare a fabricii către acesta
• martie 2024 – Constantin Popeci vinde 7.177.432 actiuni (adică 89,42% din capitalul social al fabricii) către: Andrei Scobioală – 33%, Dorin Iacob – 5% și către Automecanica SKB Property (deținută de Serghei Glinka – 51,42%). Printre obligațiile post-vânzare asumate de cumpărător se numără angajarea lui Constantin Popeci în funcția de consilier tehnic, pentru cinci ani, cu un salariu de 6.000 euro/lună, păstrarea denumirii companiei, precum și asigurarea unor birouri și locuri de parcare pentru acesta
• 29 martie 2024 – Tranzacția e contestată în instanță de Grampet Logistics. Gruia Stoica, patronul Grampet, susține că avea o înțelegere prealabilă cu Contantin Popeci pentru preluarea fabricii, înțelegere încălcată prin tranzacția semnată în martie
• 4 aprilie 2024 – Consiliul de Administrație al SC Popeci Utilaj Greu convoacă Adunarea Generală a Acționarilor pentru ratificarea contractului de vânzare cumpărare, precum și pentru a adăuga la obiectul de activitate ale firmei – fabricarea de vehicule militare. Tranzacția urmează să intre în vigoare cu acordul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD) și Consiliului Concurenței
• 18 aprilie 2024 – Grampet anunță că „vicepreşedinte grupului de companii (n.r. Grampet), Călin Graţian, a fost demis, joi, 18 aprilie, cu efect imediat, din cauza asocierii acestuia cu atragerea unor investitori ruşi din cadrul companiei Transmasholding în discuţiile privind achiziţia societăţii Popeci Utilaj Greu, creând astfel concurenţă neloială”
• 19 decembrie 2024 – Tribunalul Dolj respinge cererea Grampet de a pune în aplicare înțelegerea inițială. Decizia nu e definitivă.

Citește și Banii românilor au ajuns la Ministerul Finanţelor. Suma este uriaşă

Miza fabricii de la Craiova

La un an de la tranzacția dintre Constantin Popeci, Serghei Glinka, Andrei Scobioală și Dorin Iacob, Consiliul Concurenței nu și-a dat încă acordul.

„Tranzacția care implică societatea Popeci Utilaj Greu SA este în procedură de examinare, din punctul de vedere al securității naționale, în cadrul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD).

Operațiunea este, în prezent, în procedură de cercetare detaliată, procedură în care va fi solicitat și avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT)”, a transmis Consiliul Concurenței, la solicitarea Europa Liberă.

Și nu e vorba de analiza unei concurențe neloiale pe piață, după cum menționează Consiliul Concurenței. „Până în acest moment, tranzacția menționată nu a fost notificată Consiliului Concurenței pentru a fi analizată din punctul de vedere al compatibilității cu un mediu concurențial normal.”

În România mai există doar două companii care au ca obiect de activitate fabricarea vehiculelor militare de luptă: Compania Națională Romarm – Filiala Moreni, companie de stat, și General Dynamics European Land Systems Romania – firmă elvețiană.

Popeci Utilaj Greu Craiova ar fi a treia.

Grampet are, însă, alte planuri. Vrea să transforme Craiova în „cel mai important hub de material rulant din Europa de Sud-Est”, spune, pentru Europa Liberă, Gruia Stoica, patronul Grampet.

„Grampet Group deține fabrica Reloc Craiova și derulează acolo proiecte prin care prelungește ciclul de viață al locomotivelor. Ne ocupăm de repararea și modernizarea acestora, pe o suprafață de 12 hectare. Prin achiziția Popeci Utilaj Greu, am ajunge la o suprafață de 25 de hectare și am putea să ne extindem activitatea. O suprafață mai mare ne-ar permite să fabricăm locomotive și să contractăm proiecte noi, fără a le perturba pe cele existente. Și-n mod special, mă refer aici la cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, explică el.

Tranzacție de milioane de euro, pe un șervețel

În martie 2024, Grampet a cerut judecătorilor de la Tribunalul Dolj să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, pentru că între patronii celor două firme, Gruia Stoica și Constantin Popeci, ar fi existat o înțelegere anterioară.

Avocații lui Stoica au depus în instanță un șervețel pe care susțineau că fuseseră trecute detaliile tranzacției.

În „șervețelul document”, semnat pe 8 februarie 2024, Popeci s-ar fi angajat să cedeze Grampet acțiunile sale pentru suma de 5.000.000 de euro.

Documentul conținea și alte condiții, inclusiv asigurarea unui capital de lucru de 2.000.000 de euro și garantarea unui procent de 10% din profit pentru următorii trei ani.

Potrivit Grampet, acordul a fost parafat de părți și de un martor, iar ulterior au avut loc negocieri prin întâlniri directe, prin e-mail și aplicația WhatsApp. Cu toate acestea, pe 1 martie 2024, la momentul stabilit pentru semnarea formei finale a contractului, Popeci ar fi refuzat să continue tranzacția.

Popeci Utilaj Greu s-a apărat în instanță argumentând că documentul invocat de Grampet nu reprezintă o promisiune formală, ci doar notițe informale scrise pe un șervețel într-un restaurant, ca punct de plecare pentru negocieri. Și că nu a existat un consens între părți.

În conflictul dintre Grampet Logistics și Popeci, a intervenit și SC Automecanica SKB Property SRL, deținută de Serghei Glinka, care a declarat că este parte interesată, deoarece a cumpărat deja pachetul de acțiuni disputat.

În decembrie 2024, judecătorii au respins cererea Grampet. Soluția nu e definitivă.

Aceeași soartă a avut și alt proces intentat de Grampet, o cerere de sechestru judiciar pe acțiunile deținute de Popeci la PUG SA.

Citește și PPC România, fostul ENEL, anunţ important pentru toţi clienţii din România. Ce se întâmplă de la 1 aprilie

Cine vrea să cumpere fabrica

Serghei Glinka, patronul SC Automecanica SKB Property SRL, este un om de afaceri estonian cu afaceri în mai multe țări europene. Între 2004 și 2016, a lucrat pentru cel mai important producător de material rulant din Rusia-Transmashholding. În această perioadă, a fost consilier al președintelui companiei, în 2009, și director comercial, între 2013 și 2015.

În prezent, conform unui CV oficial de pe pagina Nutriband Inc, Glinka are poziții de conducere în mai multe companii, inclusiv:

• Nutriband Inc. – Companie farmaceutică din SUA: Membru al consiliului de administrație alături de patru cetățeni basarabeni. În aprilie 2024, Serghei Glinka a investit 4,5 de milioane de dolari în Nutriband Inc. printr-o plasare privată de acțiuni
• GST Investments OÜ: Membru al consiliului de administrație. Companie cu sediul în Viimsi, Estonia, înființată prin divizarea AS Transgroup Invest. Conform datelor financiare din 2022, GST Investments OÜ a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 77,94 milioane de euro și un profit net de aproximativ 5,74 milioane de euro
• Automecanica SKB Property SRL: Acționar majoritar. Societatea deține fabrica Automecanica Mediaș, care produce vehicule speciale, suprastructuri și remorci pentru piețele civile și militare
• TG Biochemicals Ltd. – companie înregistrată în Cipru – membru al consiliului de administrație.

Numele lui Seghei Glinka, ca acționar la Transmashholding, apare într-o investigație al lui Alexei Navalnîi, opozantul rus mort în februarie 2024 într-o închisoare din Siberia, în care acesta făcea dezvăluiri despre Maksim Liksutov și afacerile sale, inclusiv cu firma Transmashholding. Maksim Liksutov este viceprimarul Moscovei și șeful Departamentului de Transport al orașului.

Și tot în conexiune cu Maxim Liksutov, numele lui Serghei Glinka a apărut, în 2009 în baza de date, Offshore Leaks a Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, în legătură cu compania Sermolent Equities Inc, în care cei doi erau co-acționari.

Sermolent Equities Inc. este o companie offshore înregistrată în 2009 în Insulele Virgine Britanice și, conform unor scurgeri de informații din 2013, era deținută majoritar de Maksim Liksutov.

Sermolent Equities Inc. deținea participații în trei companii cipriote—Ammonis Trading Limited, Latorio Holdings Limited și Mafrido Trading Limited—care, la rândul lor, controlau un pachet de 36,33% din acțiunile Transmashholding, cel mai mare producător rus de echipamente feroviare.

Cei doi ar avea, însă, o relație mult mai veche, începută în anii 90 în Estonia, când făceau afaceri cu cărbune.

Compania pe care Glinka o deține în România, Automecanica SKB Property, deține 48% din Automecanica SA din Sibiu.

Andrei Scobioală – e născut la Chișinău și e asociat cu Serghei Glinka în alte două firme – Automecanica SA Sibiu (48% din acțiuni) și SKB Prod Systems SRL. E co-acționar și într-o altă firmă, Eurolaser Exploitation, împreună cu o firmă franceză, Bretagne Laser SARL. Este directorul firmei Automecanica SA.

Tatăl său, Mihail Scobioală, tot cetățean moldovean, este administratorul firmelor în care fiul său este acționar.

În octombrie 2023, compania Automecanica SA din județul Sibiu lansa la Bruxelles prototipul unui autobuz electric. La conferința de presă de la lansare, Andrei Scobioală a vorbit despre planurile de viitor ale companiei.

„Strategia companiei pe termen scurt şi mediu este să vină către clienţi începând cu 2024 cu prototipul pentru tramvai, în 2025 – prototipul electric de tren uşor de viteză şi în 2026 – prototipul de metrou”, a declarat acesta, preluat de clubulferoviar.ro.

Dorin Iacob – om de afaceri în prezent, a deținut funcția de secretar executiv al Partidului Democrat (PD) în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2004.

Înainte de 1989, a fost ofițer în cadrul Ministerului de Interne, iar după Revoluție a activat în Serviciul Român de Informații (SRI), ocupând funcția de șef de cabinet al lui Virgil Măgureanu, primul director al instituției, scrie site-ul ziare.com.

În 1998, Iacob l-a urmat pe Măgureanu în Partidul Național Român (PNR), unde a fost numit vicepreședinte. Ulterior, odată cu fuziunea PNR cu Partidul Democrat condus de Traian Băsescu, a fost cooptat în structura de conducere a PD, ca secretar executiv.

Trecutul său este strâns legat de PD Alba și de scandalul legat de Bancorex. Ca acționar al firmei SC Bel Ami Invest din Alba Iulia, a obținut un credit în valoare de 1.250.980,86 de dolari americani (aproximativ 2 milioane de lei) de la Bancorex.

Firma a intrat în procedură de faliment, la solicitarea creditorilor, printre care și Bancorex. După falimentul băncii, împrumutul de la Bancorex a fost preluat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), fiind inclus în datoria publică.

După alegerea lui Traian Băsescu ca președinte în 2004, Dorin Iacob a fost prezent frecvent la Palatul Cotroceni și a fost implicat, în 2005, în celula de criză constituită pentru gestionarea răpirii celor trei jurnaliști români în Irak. Omar Hayssam a declarat în fața Curții de Apel București că i s-a cerut să își folosească relațiile pentru a colecta informații despre răpire și că Dorin Iacob a fost desemnat persoană de contact.

De asemenea, Iacob a fost martor în procesul intentat de Traian Băsescu pentru a respinge acuzațiile privind presupusele sale legături cu fosta Securitate. În fața instanței, el a declarat că este unul dintre cei mai apropiați prieteni și colaboratori ai lui Traian Băsescu.

A fost arestat la data de 27 august 2016 pe teritoriul Marii Britanii, fiind acuzat că a hărțuit sexual o femeie în timpul unei ședințe de masaj la un hotel din Manchester, conform Mediafax.

Dorin Iacob mai este acționar în trei firme.

***

Europa Liberă a precizat că a solicitat puncte de vedere și de la Constantin Popeci, și de la firma Automecanica Skb Property. Până la publicarea acestui articol (12 februarie) nu se primise niciun răspuns.