Varianta omicron a SARS-CoV-2 este „extrem de transmisibilă” şi necesită o „acţiune urgentă”, avertizează G7

Noua variantă omicron a SARS-CoV-2, ”extrem de transmisibilă”, necesită o ”acţiune urgentă”, avertizează luni miniştrii Sănătăţii din statele membre G7, la finalul unei reuniuni de urgenţă convocată de către Guvernul britanc, care deţine preşedinţia rotativă a oragizaţiei, relatează AFP.

”Comunitatea internaţională se confruntă cu ameninţarea unei noi variante extrem de transmisibile a covid-19, care necesită o acţiune urgentă”, apreciază miniştrii într-un comunicat comun, publicat la finalul reuniunii.

Miniştrii Sănătăţii din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite s-au reunit luni la Londra pentru a ”discuta despre evoluţia situaţiei omicron”, a anunţat într-un comunicat Ministerul britanic al Sănătăţii.

Un expert german susţine că varianta Omicron a virusului SARS-COV-2 ar fi putut apărea prima dată la pacienţi HIV

Alte articole

SUA se opun calificării Rusiei ca stat agresor, într-o declarație G7 ce marchează trei ani de la invadarea Ucrainei

China respinge categoric declarația comună G7. Xi Jinping contraatacă

”Miniştrii au salutat munca exemplară a Africii de Sud, care a ştiut să detecteze şi să-i alerteze pe ceilalţi”, adaugă ei, referindu-se la această ţară din Africa australă care a identificat această nouă variantă a noului coronavirus şi care şi-a exprimat, apoi, regretul faţă de restricţii care i-au fost impuse de către alte ţări.

Statele membre G7 ”au recunoscut totodată pertinenţa strategică a asigurării accesului la vaccinuri” prin ”pregătirea” ţărilor să primească vaccinuri, prin furnizarea unei ”asistenţe operaţionale, dând curs angajamentelor noastre în privinţa donaţiilor, prin lupta împotriva dezinformării privind vaccinurile şi prin susţinerea cercetării şi dezvoltării”.

Membrii G7 se angajează, de asemenea, ”să continue să acţioneze în colaborare strânsă cu OMS şi partenerii internaţionali în vederea împărtăşirii informaţiilor şi supravegherii omicron”.

”Miniştrii s-au angajat să se reunească din nou în decembrie”, conchid ei. Această declaraţie intervine în contextul în care varianta omicron a fost depistată în mai multe ţări şi mai ales în Europa – între alte ţări în Olanda, unde s-au identificat 14 cazuri, dar şi în Germania, Italia şi Regatul Unit.

În Franţa s-au identificat opt cazuri, care se află în curs de verificare în vederea unei eventuale confirmări a unei contaminări cu noua tulpină.

Această variană nouă a SARS CoV-2 a fost identificată mai întâi în Africa de Sud şi a determinat mai multe ţări europene şi din lume să-şi închidă frontierele unor ţări din Africa australă – Africa de Sud, Botswana, Zimbabwe, Namibia, Lesotho, Eswatini, Mozambic, dar şi Zambia, Malawi sau Angola, în unele cazuri.

Omicron, noua tulpină COVID, ar putea ajunge în România de sărbători. Avertismentul lui Octavian Jurma: „Probabilitatea este de 100%. A speriat comunitatea medicală”
Expert în politici de sănătate publică, despre Omicron: Nu avem motiv de panică reală, studiile arată că nu dă forme mai severe. Nu mă aştept ca aceste cazuri foarte grave din ATI să fie cu aceste noi tulpini

Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a explicat pentru News.ro care sunt motivele reale de îngrijorare legate de noua tulpină de coronavirus numită Omicron. Din datele existente, rezultă că noua tulpină nu dă forme mai severe de boală şi încă nu există date îngrijorătoare despre transmisibilitatea acesteia. O problemă reală ar putea fi dată de capacitatea testelor rapide de a depista tulpina şi de a indica faptul că o persoană este pozitivă sau nu. Până în acest moment, se ştie doar că testele PCR pot depista tulpina Omicron. În ceea ce priveşte secvenţierile în vederea identificării tulpinii Omicron, în România, expertul apreciază că e posibil să avem rezultate negative în primele etape de secvenţiere şi să avem rezultate pozitive la cazurile de import, la persoanele care au venit sau au tranzitat ţări din Africa de Sud sau marile aeroporturi. europene.

„Nu cred că nu avem motive de panică reală, avem motive de îngrijorare, de preocupare pentru că din datele pe care le avem până acum, din studiile care au fost efectuate s-a observat că tulpina nu este nici mai patogenă respectiv nu dă forme critice mai severe şi deocamdată nu avem date îngrijorătoare în privinţa creşterii transmisibilităţii.

Nu trebuie să intrăm în panică, este doar o nouă tulpină şi preocuparea vine din faptul că va pune probleme probabil privind diagnosticul, deocamdată OMS a constatat că testele PCR folosite recunosc această nouă tulpină şi deocamdată se studiază, încă nu avem date certe privind celelalte tipuri de teste dacă recunosc tulpina, mai ales testele antigen. Aici avem o îngrijorare foarte mare pentru că dacă testele rapide, fie cele din exudat, fie cele din salivă nu recunosc această tulpină atunci nu putem izola la timp persoanele care sunt pozitive şi nu se poate interveni terapeutic pentru tratarea lor la timp.

Şi de aici vom avea o creştere foarte mare a cazurilor, vom avea focare şi va interveni răspândirea aceasta nelimitată, necontrolată”, a declarat expertul.

Mutaţiile pe care le suferă virusul, element de îngrijorare. Ioana Stăncel: „Dacă a apărut un număr atâtde mare de mutaţii, dacă vor apărea din nou alte mutaţiicare să nu fie recunoscute şi pentru care să nu putem avea o metodă de intervenţie preventivă”

„Al doilea element de îngrijorare este dacă această tulpină, unde au apărut deja mutaţii proteice şi sunt până la 50 de mutaţii care au fost obţinute prin secvenţiere acum, vor duce la alte mutaţii şi dacă a apărut un număr atât de mare de mutaţii dacă vor apărea din nou alte mutaţii care să  nu fie recunoscute şi pentru care să nu putem avea o metodă de intervenţie preventivă, de recunoaştere, de laborator şi terapeutică.

Nu trebuie să intrăm în panică pentru că şi această nouă tulpină dă manifestări clinice comune cu cele care au fost ale tulpinilor anterioare, că tratamentul etiologic care acum este disponibil, cel cu anticorpi monoclonali, cu blocanţii de receptori de interleukină 6 sunt eficienţi pentru acest tip de tulpină iar celelalte manifestări clinice sunt la fel ca şi la tulpina originală sau tulpinile mutante anterioare, raspundla tratamentele simptomatice sau cele complementare”, a afirmat Ioana Stăncel.

Încă nu se ştie dacă vaccinurile existente pe piaţă sunt eficiente şi împotriva noii variante de coronavirus. Cei vaccinaţi sau care au trecut prin boală pot face forme medii sau uşoare atunci când se infectează cu tulpina Omicron, spune Ioana Stăncel. Tulpina poate să fie prezentă deja în România.

„Deocamdată, nu există date care să confirme eficienţa vaccinurilor faţă de această tulpină, de aceea există o preocupare privid recunoaşterea acestor mutaţii de către anticorpii dobândiţi în urma vaccinării, s-a observat că în cohortele care au fost studiate empiric, la persoanele la care s-a descoperit prin secvenţiere această tulpină, că unele persoane fuseseră vaccinate sau trecuseră prin boală, de aceea această tulpină este o tulpină de preocupare şi din punctul de vedere al reinfectării, dar persoanele respective au făcut forme medii sau uşoare, nu au fost probleme privind spitalizarea sau riscurile de deces sau lipsa răspunsului la un tratament.

Tulpina poate să fie prezentă şi în România şi în alte spaţii, de import. Primul caz la care s-a făcut secvenţiere şi a fost confirmat de OMS a fost în 9 noiembrie, în Africa de Sud. Deja ne aflăm la 3 săptămâni de la confirmarea primului caz, dar înainte putea să fie o tulpină circulantă care să nu fi fost secvenţiată, putea să fie din import, putea să fie adusă de turişti sau de călătorii care veneau din Africa de Sud, România a avut grupuri mari de turişti în statele Africii de Sud sau tranzitând în aceste state şi puteau să aducă de import, fie cu forme asimptomatice fie cu simptomatologie uşoară care sunt specifice acestei tulpini”

Astăzi sau mâine pot apărea rezultatele pentru primele secvenţieri în vederea identificării tulpinii Omicron. Ioana Stăncel crede însă că rezultatele pozitive vor apărea probabil din rândul celor care vin din afara ţării, nu al celor internaţi deja în secţiile de ATI.

„Avem a doua preocupare privind posibilitatea de a exista în ţară pentru că, aşa cum au apărut alte tulpini mutante în alte zone, puteau să apară şi în România şi să nu fi fost secvenţiate până acum, pentru că nu au pus o problemă gravă clinică asupra pacienţilor. Trebuie spus că în România nu se face secvenţierea de rutină a tuturor cazurilor depistate pozitiv. Se face secvenţiere atunci când apar tipuri de manifestări clinice deosebite sau focare deosebite care nu se explică prin linkul epidemiologic.

Tocmai de aceea, în România se fac secvenţieri acum pentru cazurile foarte grave, din terapie intensivă, în funcţie de capacităţile laboratoarelor, care nu sunt în fiecare oraş, laboratoarele de secvenţiere genetică sunt în centrele universitare mari şi durează câteva zile secvenţierea. Dacă au început de vineri, cum spunea dl. ministru al Sănătăţii, probabil că pentru primele cazuri vor apărea rezultatele astăzi sau mâine, dar eu nu mă aştept ca aceste cazuri foarte grave din terapie intensivă să fie cu aceste noi tulpini. E posibil să avem rezultate negative în primele etape de secvenţiere şi să avem rezultate pozitive la cazurile de import, la persoanele care au venit sau au tranzitat ţări din Africa de Sud sau marile aeroporturi europene.

Pentru perioada de sărbători, probabil că trebuie să avem o preocupare de sănătate publică privind turiştii, cetăţenii români care vin din statele europene unde deja tulpina este prezentă.

În principal, sunt esenţiale măsurile de igienă, purtarea măştii, evitarea aglomeraţiilor, aceste măsuri s-au dovedit cele mai eficiente. Dacă dezvoltăm patologie să ne autoizolăm şi să contactăm medicul de familie, dacă avem simptome grave, să contactăm serviciul 112, dar să nu ieşim din casă. La fel de importantă este continuarea vaccinării, pentru că şi dacă vom face boala, chiar şi cu noua tulpină, vor exista probabil locusurile de fixare a virusului ocupate de anticorpii dezvoltaţi ca urmare a vaccinării şi atunci vom face o formă mai uşoară de boală, virusul nu va avea capacitatea de a afecta clinic organismul”, a explicat pentru News.ro expertul în politici de sănătate publică Ioana Stăncel.