„Primarului nu poți să îi ceri, fiindcă nu este o funcție desemnată, constituțional nu poți să îi ceri să fie pregătit pentru această funcție, dar poți să îi ceri ca, după ce a fost ales, să parcurgă un anumit tip de formare, pentru că foarte mulți primari, asociațiile vin și ne spun un lucru care mi se pare foarte important: ‘Noi suntem puși să decidem, ni se cere să decidem și plătim pentru greșelile pe care le facem sau pentru că le fac ceilalți, cu toate că nu suntem specializați în administrație, cu toate că ne-au semnat înaintea noastră juristul, au semnat alți’. (…) Această frică face de exemplu ca acum și partidele să ne spună că nu au putut întotdeauna să găsească pe cei mai buni oameni pe liste pentru că sunt oameni care au renunțat datorită faptului că mandatele nu sunt clare și inclusiv abuzul în serviciu ar trebui, nu știu ce a spus Curtea Constituțională, (…) sper să spună că abuzul în serviciu trebuie mult mai bine definit și reglementat în legislația noastră„, a afirmat Vasile Dîncu, la Interviurile Europa FM.
Întrebat dacă este pentru adoptarea unei decizii de dezincriminare a abuzului în serviciu în forma prevăzută în momentul de față în legislație, Vasile Dîncu a spus că trebuie să fie definite foarte clar mandatele.
„Trebuie să fie definite foarte clar mandatele. Ăsta este un lucru foarte important pe care o să-l facem noi prin legea, legile noi, schimbările din legile care guvernează administrația centrală și locală. Apoi trebuie să vedem în ce măsură anumite tipuri de atribuții până la urmă le poate exercita exclusiv primarul, în ce măsură avem o responsabilitate colectivă șamd„, a precizat Dîncu.
Vicepremierul a arătat că nu știe ce efecte are dezincriminarea. „Eu nu sunt jurist și nu știu ce înseamnă dezincriminare în mod clar și ce efecte are dezincriminarea. Eu nu mă refer la acest lucru. Mă refer la clarificarea mandatelor. Adică trebuie să știm foarte clar, pentru că probabil că unele lucruri din abuzul în serviciu sunt făcute cu, să spunem, cu (…) rea-intenție, altele sunt făcute din neștiință”, a spus Dîncu.
Potrivit acestuia, nici Parlamentul și nici Guvernul nu au adus în legislație clarificările necesare. „Nu este atribuția Curții Constituționale (să clarifice — n.r.) decât în momentul în care nici Parlamentul și nici Guvernul nu au adus în legislație clarificările necesare. (…) Eu vorbeam despre ceea ce facem noi: vom aduce în noua lege și va ajunge în Parlament, Parlamentul sigur că va aproba sau nu ordonanța respectivă, dar vom aduce aceste clarificări necesare din punct de vedere tehnic, să spunem așa. În rest, sigur că sistemul legislativ din România va stabili, prin multele instanțe pe care le are, ce este bine sau nu pentru România„, a precizat vicepremierul.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că, în cazul în care abuzul în serviciu va fi dezincriminat, vor fi închise 865 de dosare privind achiziţii publice, cu prejudicii de milioane de euro.
Curtea Constituţională a amânat pentru 15 iunie pronunţarea în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu. Ședința de marți a durat mai bine de 8 ore, dar nu s-a ajuns la nicio decizie.
Una dintre excepții a fost ridicată de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.