Vasul Moskva, scufundat prima dată de români. Epava a fost căutată trei decenii

Moskva, vasul scufundat în Marea Neagră după tirul artilieriei ucrainene, nu este prima navă de luptă care a avut această soartă. Primul vas Moskva a fost scufundat de români, secolul trecut.

Epava vasului Moskva, scufundat în iunie 1941 în cel de-Al Doilea război Mondial a fost descoperită de abia în mai 2011.

Pe 3 mai 2011, organizația privată Respiro Society a localizat zona unde se putea afla epava distrugătorului Moskva. O echipă formată din scufundători români, ucrainieni şi ruşi, respectiv ai Respiro Society şi ai Global Underwater Explorers, a identificat nava ca fiind distrugătorul rusesc. Trecuseră 30 de ani de când era căutată.

Război în Ucraina, ziua 51. Rusia pregăteşte marele asalt din Donbas, dar îşi retrage navele după scufundarea crucişătorului Moskva

Alte articole

Bombă neexplodată de 450 de kilograme din Al Doilea Război Mondial, scoasă la iveală de apele scăzute ale râului italian Po

„Cea mai mare foamete de la al Doilea Război Mondial”. Ministrul Dezvoltării din Germania se teme că vor fi milioane de morți din cauza războiului lui Putin

Primul vas Moskva, după care a fost botezată și nava amiral a flotei ruse scufundată acum câteva zile de forțele ucrainene, a fost găsit pe fundul Mării Negre, la 45 m adâncime şi la aproximativ 20 km distanţă de ţărmul românesc, arată Respiro Society.

Descoperirea a venit după o expediţie de doi ani, dedicată cercetării naufragiului din cel de-al doilea război mondial al distrugătorului rusesc Moskva.

Moskva atacase Portul Constanța

În timpul bătăliei navale din 25-26 iunie 1941, liderul Moskva şi distrugătorul Harkov, parte din grupul operaţional “Vorosilov” s-au apropiat de ţărmul românesc şi au deschis focul asupra portului Constanţa.

Distrugătoarele româneşti NMS Regina Maria şi NMS Mărăşti s-au angajat în luptă şi împreună cu bateria de coastă germană au reuşit să respingă atacul.

În timpul retragerii, distrugătorul Moskva a explodat, s-a rupt în două şi s-a scufundat rapid. Marina Română a salvat din naufragiu 69 de supravieţuitori, inclusiv pe comandantul navei A.B. Tuhov, arată sursa citată.

Scufundarea navei amiral ”Moskva”, o lovitură dură pentru Rusia (EFE)

Scufundarea crucişătorului ”Moskva”, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră rebotezată după nava scufundată de români, reprezintă o lovitură dură pentru Moscova, care pune pierderea sa pe seama unui incendiu accidental care a provocat explozia muniţiei aflate la bord, în timp ce Ucraina afirmă că a lovit vasul cu două rachete de croazieră, transmite vineri EFE.
Zi neagră pentru Putin. Rusia anunţă oficial că nava Moskva s-a scufundat. Peste 20.000 de soldaţi ruşi au murit pe front
Potrivit versiunii Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, „Moskva” s-a scufundat joi noaptea în timpul unei furtuni puternice pe când era remorcată în port, fără echipaj la bord, care fusese în prealabil evacuat pe alte nave ale flotei ruse din Marea Neagră.

La rândul său, conducerea militară ucraineană dă asigurări că avariile suferite de „Moskva” au fost provocate miercuri de impactul a două rachete de croazieră Neptun, de fabricaţie ucraineană.

Oricare ar fi adevărul, scufundarea navei „Moskva”, un crucişător purtător de rachete, a privat Rusia de nava sa cu cea mai mare capacitate de foc pe care o avea desfăşurată în Marea Neagră şi reprezintă cea mai importantă pierdere materială de la începerea invaziei din Ucraina, în condiţiile în care valoarea vasului era estimată la 750 de milioane de dolari.

Armamentul aflat la bord includea 16 rachete antinavă Vulkan şi 64 de rachete antiaeriene S-300F amplasate pe opt lansatoare, plus artilerie, obuze şi grenade antisubmarin. Crucişătorul „Moskva” era dotat şi cu un elicopter antisubmarin Ka-27.

Cu o lungime de 186,5 metri, o lăţime maximă de 20,8 metri şi un deplasament de 11.490 de tone, vasul, care dezvolta o viteză maximă de 30 noduri, a fost lansat la apă în 1979 şi, patru ani mai târziu, a intrat în serviciul armatei sovietice cu numele de „Slava” („Gloria”).

În 1989, preşedintele sovietic de la acea vreme, Mihail Gorbaciov, a călătorit chiar la bordul acestei nave în Malta, pentru a se întâlni cu omologul său american George Bush senior.

În 1996, a fost rebotezat „Moskva”, iar în istoricul său figurează misiuni de sprijin în războiul ruso-georgian din 2008 şi în cadrul contingentului militar rus desfăşurat în Siria.

Crucişătorul a participat la capturarea Insulei Şerpilor din Marea Neagră, la 24 februarie, ziua în care Rusia a lansat ceea ce autorităţile de la Moscova numesc „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

„Odihneşte-te în pace, vas măreţ”, a scris pe contul său de Telegram guvernatorul portului Sevastopol din Crimeea, Mihail Razvojaiev, unde îşi avea baza nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. De altfel, până ce „Moskva” să se scufunde, intenţia autorităţilor ruse era să remorcheze crucişătorul avariat până în acest port, din peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde urma să fie reparat.

Razvojaiev a adăugat că „cel mai important” lucru este că echipajul a fost evacuat. „Pentru Sevastopol, crucişătorul era un adevărat simbol. Şi evident că astăzi cu toţii simţim durere”, a menţionat Razvojaiev.