Apărătorii patrimoniului și mediului au denunțat ani de zile flagelul marilor nave care amenință fragilul ecosistem al lagunei și fundațiile centrului său istoric. Dezbaterea a fost reînviată luna trecută, odată cu întoarcerea croazierelor după luni de pandemie care a redat venețienilor aerul calm și pur.
Navele de peste 25.000 de tone, peste 180 de metri în lungime, 35 de metri în înălțime, sau ale căror emisii conțin peste 0,1% sulf nu vor mai avea acdeptul să intre în bazinul San Marco, Canalul San Marco și Canalul Giudecca.
Aceste nave vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde vor fi aduse îmbunătățiri, în timp ce navele de croazieră mai mici (aproximativ 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în inima orașului, se arată într-un comunicat al guvernului.
Citeşte şi Celebrele canale din Veneţia au rămas fără apă. Gondolele stau în noroi VIDEO
„Italia a dorit astfel „să evite riscul concret ca orașul să fie inclus pe lista patrimoniului pe cale de dispariție”, a declarat ministrul Culturii și Patrimoniului, Dario Franceschini. Organismele consultative ale UNESCO au propus această soluție la sfârșitul lunii iunie, iar Comitetul Patrimoniului Mondial trebuie să decidă în cadrul reuniunii sale din China, în perioada 16-31 iulie.
Inscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde asistență rapidă sitului în cauză în cadrul Fondului Patrimoniului Mondial, dar servește și pentru „a alerta comunitatea internațională în speranța că se va mobiliza pentru a salva site-urile în cauză și poate fi percepută și ca o dezonoare”, se arată pe site-ul UNESCO, citat de The Guardian.