Comunitatea internaţională şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Venezuela, unde preşedintele Nicolas Maduro a fost acuzat de ”lovitură de stat” în urma deciziei Curţii Supreme de a prelua puterile Parlamentului, aflat sub controlul opoziţiei, potrivit firstpost.com.
Curtea, care a fost întotdeauna alături de Administraţia preşedintelui Nicolas Maduro, a declarat, miercuri, că atât timp cât Congresul „sfidează” deciziile anterioare ale Curţii, „funcţiile Congresului vor fi exercitate de această cameră sau de un alt organ ales”.
Disputa a posnit de la trei parlamentari care au fost interzişi, fiind acuzaţi de fraudă electorală. Criticii lui Maduro sunt însă de altă părere, spunând că este vorba mai degrabă de o scuză pentru Guvern, pentru a „pune botniţă” astfel opoziţiei şi pentru a distrage astfel atenţia de la criza economică ce se adânceşte pe zice trece în ţara producătoare de petrol.
Organizaţia Unitatea Democratică – un bloc de opoziţie important – a criticat decizia Curţii, joi, când mai mulţi parlamentari l-au acuzat pe Maduro afirmând despre el că se comportă ca un „dictator”.
„Respingem această soluţie neconstituţională … este o altă etapă în cadrul dezmembrării democraţiei venezuelene”, a afirmat opoziţia într-un comunicat. „Acest guvern este pe moarte şi de aceea apelează la aceste măsuri disperate”, se arată în acelaşi comunicat.
„Nicolas Maduro a organizat o lovitură de stat în Venezuela”,a declarat, la rândul său, preşedintele Congresului, Julio Borges, într-un discurs aprins, în Parlament. „Aceasta este dictatură!”, a continuat el.
Reacţii internaţionale
Şeful Organizaţiei Statelor Americane – un organism format din 34 de ţări independente, inclusiv Venezuela, a acuzat guverul lui Maduro că se îndreaptă spre o „autolovitură de stat”. „Deciziile Curţii Supreme sunt ultimele lovituri prin care regimul perturbă ordinea constituţională a ţării şi pune capăt democraţiei”, a declarat Secretarul-General al OEA, Luis Almagro, într-un comunicat de presă.
La rândul lor, Statele Unite au calificat mişcarea ca fiind „o gravă lovitură dată democraţiei din venezuela”, în timp ce Uniunea Europeană a cerut un „calendar electoral clar” cât mai curând posibil.
Opoziţia a anunţat noi mişcări de protest, începând de sâmbătă.
Aproximativ zece deputaţi ai opoziţiei care au încercat să ajungă în faţa Curţii Supreme au avut altercaţii cu soldaţii Gărzii Naţionale şi cu partizanii regimului care voiau să îi împiedice. De asemenea, grupuri de tineri, din Caracas, au încercat să blocheze o arteră principală de trafic, ulterior agresorii dispersându-se.
Preşedintele Maduro – un fost şofer de camion devenit ministru de Externe, în vârstă de 54 de ani – a fost ales în 2013, în locul fostului preşedinte de stânga, Hugo Chavez. Sub regimul său, ţara a cunoscut o recesiune puternică, o inflaţie foarte mare şi o penurie severă de hrană şi medicamente.