Veniturile medii ale populaţiei s-au situat la 2.500 lei, iar cheltuielile la 2.269 lei, în 2014

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, anul trecut, venitul mediu lunar a fost de 937,7 lei/persoană, în timp ce veniturile bănești au fost, în medie, de 2.104,3 lei lunar/gospodărie (789 lei/persoană), iar veniturile în natură de 396,4 lei lunar/gospodărie (148,6 lei/persoană).

Datele INS relevă, de asemenea, că salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor, respectiv 51,1%.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestații sociale (23,8%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activități neagricole independente (2,5%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). În plus, o pondere importantă dețin și veniturile în natură (15,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,2%).

În funcție de mediul de rezidență, în cursul anului 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 11,2% mai mari față de ansamblul gospodăriilor. La nivel urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 63,6% din salarii, de 23% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total.

Alte articole

Salariul mediu a crescut la 5.691 lei, bani în mână, date oficiale de la INS

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Pe de altă parte, în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 36,9% din totalul veniturilor, iar cea mai mare parte a acestora (28,7% din total) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Altfel, veniturile bănești din agricultură au asigurat 8,2% dintre veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (30,3%) și celor din prestații sociale (25,0%).

În ceea ce privește valoarea cheltuielilor gospodărești, media acestora a fost, în anul 2014, de 2.269,3 lei lunar/gospodărie (850,9 lei/persoană) și a reprezentat 90,7% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).

În același timp, cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației, de doar 0,6%.

Conform INS, nivelul mediu lunar al cheltuielilor totale de consum pe o gospodărie este mai mare în urban față de rural cu 444,5 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34,2 lei. Pe baza clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), statistica arată că produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, anul trecut, în medie, 40% din consumul gospodăriilor.

Plata utilităților reprezintă o componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, respectiv facturile pentru apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței. În anul 2014, aceasta a reprezentat 21,2% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința cea mai mare pondere a deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (17,2%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,4%) și cele pentru educație (0,5%), reiese din datele INS.

Conform metodologiei INS, veniturile bănești reprezintă ansamblul încasărilor provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci și instituții similare, împrumuturile și creditele primite).

Totodată, veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind: contravaloarea consumului uman și furajer de produse alimentare și nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producție, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.), respectiv contravaloarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale (evaluate la prețul de vânzare al zilei).

Citeşte şi INS: Investiţiile nete au urcat cu 8,5%, în trimestrul I, la peste 11,93 miliarde de lei