CPI nu consideră că în timpul reprimării protestelor de pe Maidan s-au produs crime împotriva umanității. Ucraina nu este membră a CPI, dar actualul guvern de la Kiev a acceptat competența acestei instanțe pentru faptele comise pe teritoriul Ucrainei după luna noiembrie 2013, indiferent că este vorba despre reprimarea protestelor desfășurate în Piața Independenței din Kiev — zisă și Maidan — sau despre conflictul armat ce a urmat în estul separatist prorus.
În raportul său anual cu privire la examenele preliminare ce preced deschiderea unor eventuale anchete, biroul procurorului CPI a menționat că, în timpul reprimării protestelor desfășurate la Kiev în perioada noiembrie 2013 — februarie 2014, s-au produs ‘încălcări grave ale drepturilor omului’, dar ‘presupusele crime nu par să fi fost comise în mod sistematic și organizat ori într-un mod regulat sau continuu’, condiție necesară încadrării respectivelor fapte la ‘crime împotriva umanității’.
Citeşte şi Ucraina anunţă că a încheiat retragerea armelor sale de pe linia frontului în estul separatist
Prin urmare, ‘aceste considerații par să indice că acele presupuse crime nu constituie crime împotriva umanității’, se menționează în continuare în raport, precizând totodată că ‘examenul preliminar al evenimentelor de pe Maidan ar putea fi revizuit dacă vor fi prezentate fapte sau evenimente noi’.
Criza ucraineană a început în noiembrie 2013, când decizia președintelui prorus Viktor Ianukovici de a nu semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană, pentru a strânge în schimb relațiile cu Rusia, a provocat un val de proteste ce au avut epicentrul în Piața Independenței din Kiev, unde s-a format mișcarea contestatară cunoscută sub numele de ‘Maidan’.
Protestele au căpătat un caracter tot mai violent, iar intervențiile forțelor de ordine au condus la confruntări ce s-au soldat cu peste o sută de morți. În luna februarie 2014 președintele Ianukovici a abandonat puterea și a fugit în Rusia, unde trăiește și astăzi într-o locație secretă.