Vergil Chițac și-a depus candidatura pentru un nou mandat la finalul lunii aprilie. ,,Mi-am depus candidatura pentru al doilea mandat. Viitorul nostru stă în lucrările pe care le facem în oraș și în investițiile pe care le-am început. Am început aceste investiții care s-au lăsat extrem de mult așteptate și trebuie sa le continuăm. Acesta este motivul pentru care mi-am depus candidatura pentru al doilea mandat. Sunt convins că odată cu finalizarea lucrărilor se va schimba și fața orașului. Nu am o miză personală, eu nu mai am ce demonstra în viață și nici nu mi-am propus asta”, a transmis primarul Vergil Chițac.
Vergil Chițac s-a născut în comuna Istria, din județul Constanța, într-o familie modestă, iar la cinci ani s-a mutat alături de părinți în orașul Constanța. A absolvit Liceul Militar de Marină, iar facultatea a făcut-o în Galați, Facultatea de Nave, cu specializarea Arhitectură navală. După ce și-a terminat studiile, a primit repartiția la Institutul de Marină din Constanța unde a devenit asistent universitar la catedra de Tehnologie și Mecanica Navei. Rezultatele din anii de studiu nu i-au adus doar un loc de muncă, ci și un loc în Partidul Comunist. Cu toate că a fost racolat de comuniști, Chițac a spus că nu a fost racolat și de Securitate.
„Nu a existat niciodată, nicio încercare să mă racoleze cineva să devin informator sau… sub nici o formă. Nu am avut nicio funcție în partid. Am fost simplu membru. Tata era membru de partid, mama nu. Tata a fost membru de partid, într-adevăr, dar fără funcție”, a spus el într-un interviu.
În contextul situației tensionate cu Rusia, reamintim ce spunea Vergil Chițac în 2016, atunci când se referea la Rusia. Primarul Constanței spunea la acea vreme că nu există niciun motiv pentru care România ar trebui să fie ostilă vecinului estic, ci dimpotrivă, ar trebui „să găsim motive și să inițiem dialoguri, iar diplomația românească să se îndrepte în această zonă”.
„Vrem nu vrem, nici noi nu o să plecăm de aici, nici Rusia din vecinătatea noastră. Facem parte din blocuri politico-militare diferite. E limpede lucrul ăsta. Așa, ca o reflecție personală, ce ironică e viața și istoria. Până în `99 (în anul 1999, prin decizia președintelui României Emil Constantinescu, aviația NATO a primit drept de survol deasupra României pentru a lovi ținte din fosta Iugoslavie, condusă la acel moment de Slobodan Milosevici. În urma acestei decizii, România a primit oficial invitația de a adera la NATO, al cărui membru a devenit în anul 2004, n.red.), a trebuit să suportăm doctrina Truman (proiect lansat de președintele SUA Harry S. Truman, în anul 1947, care prevedea apărarea Greciei și Turciei de instaurarea de regimuri comuniste și care a lansat conceptul de containment, apărare a statelor cu regimuri politice necomuniste de o intervenție ideologică sau militară a URSS, n.red.), acum am început s-o aplicăm. Suntem membri ai aplicării doctrinei Truman, da, pentru că am trecut de partea cealaltă a baricadei. Acum, dumneavoastră să nu vă închipuiți că marile puteri nu discută, nu au canale de comunicare deschise.
Protejându-ne interesele pe care le avem în zonă, va trebui să ținem căi de comunicare deschise cu Rusia, și eu cred că diplomația românească ar trebui să se implice mai mult în zona asta (…). Deci, indiferent de interesele pe care le avem la un moment dat și chiar dacă sunt divergente în zonă, totdeauna, canalele de comunicare trebuiesc ținute deschise (…). Știți, Henry Kissinger, celebrul politician american, a introdus pentru prima dată noțiunea de „constructive ambiguity“. Adică măcar asta să păstrăm. Să păstrăm canalele deschise, da, de discuție, chiar dacă nu avem decizii comune, dar măcar să le amânăm. Constructive ambiguity. Ar trebui să găsim motive și să inițiem dialoguri pe diferite teme. Pentru că, încă o dată, nu avem nici un interes, în momentul de față, să fim extrem de ostili cu ei. Dacă alții pot, putem și noi”, spunea Vergil Chițac într-un interviu acordat în 2016.