Veste bună pentru aceşti angajaţi: 500 de lei în plus la al 13-lea salariu, plătit în decembrie 2024, de Crăciun

Românii din Italia au parte de un final de an fericit, se acordă şi de această dată al 13-lea şi chiar şi al 14-lea salariu, dar şi un bonus de 100 de euro pentru cei cu venituri reduse.

Românii din Italia constituie o comunitate de peste un milion de persoane. Conform datelor recensământului din 2015 în Italia existau 1.151.395 cetățeni români, reprezentând 23% din cetățenii străini ai țării. Biserica San Salvatore alle Coppelle, folosită de comunitatea română din Roma începând cu anul 1914.
La începutul anului 2022, conaționalii noștri ajungeau la un număr de 1.083.771 de persoane. Aceasta este de fapt o creștere ușoară față de anul anterior, când pe teritoriu Italiei locuiau 1.076.412 , în vreme ce în 2020 erau 1.145.718 de români, iar în 2019 – 1.143.859.

Distribuția pe Regiuni arată în felul următor: Lazio 196.473, Lombardia 170.871 și Piemonte 133.356.

Cu privire la distribuția pe sexe, remarcăm o pondere mai mare a femeilor: 616.516, prezența bărbaților fiind în număr de 467.255.

Alte articole

Modificări importante pentru voucherele de masă: plafon de 5% pentru comisioane din 2025. De Crăciun, al 13-lea şi al 14-lea salariu

Se dau bani în plus pe cardurile sociale. Cine sunt românii care primesc tichete sociale de Crăciun 2024

Într-un interviu acordat ziarului Il Messaggero, citat de stiridiaspora.ro, ministrul adjunct al Economiei, Maurizio Leo, a anunțat că salariul din a 12-a lună, programat pentru plata în decembrie 2024, va include un bonus de 100 de euro pentru familiile aflate în dificultate economică. Acest bonus va fi acordat direct în salariu, fără a necesita o cerere separată din partea beneficiarilor.

Cine va primi 100 de euro în plus la salariu

Bonusul, cunoscut sub denumirea de Bonus Befana, a fost inițial planificat pentru luna ianuarie 2025, conform unui decret legislativ aprobat în mai. Cu toate acestea, ministrul adjunct a menționat că, în funcție de disponibilitatea bugetară, există posibilitatea ca acest bonus să fie anticipat și plătit în decembrie, ca parte a unui sprijin suplimentar pentru familiile cu venituri limitate.

Salarii mai mari cu 14%. Schimbări importante după acordarea celui de-al 13-lea salariu

Pentru a beneficia de acest ajutor la salariu, familiile trebuie să îndeplinească anumite criterii: venituri din muncă de până la 28.000 de euro, să aibă cel puțin un copil și un soț în întreținere, să fie gospodării văduve cu un copil în întreținere sau mame necăsătorite sau despărțite cu copil nerecunoscut. În schimb, sunt excluse categoriile precum lucrătorii independenți, separați (cu excepția unui caz) și divorțați, precum și femeile care lucrează, dacă sunt dependente de soț.

Bonusul de 100 de euro plătit în plus la al 13-lea salariu va fi supus impozitului pe venit (Irpef) la 23%, astfel că suma netă primită va fi mai mică decât valoarea brută menționată. Implementarea acestuia ar putea oferi un sprijin important pentru familiile aflate în dificultate economică, mai ales în perioada finalului de an, explică cotidianul Tutto Lavoro 24.

Guvernul italian a anunțat recent că pregătește o nouă lege a bugetului care va aduce schimbări semnificative în politica socială și fiscală. Conform informațiilor furnizate de presa locală, guvernul trebuie să trimită Parlamentului și Comisiei Europene un plan prin care să echilibreze bugetul și de a stimula creșterea economică, până pe 20 septembrie 2024.

Iată câteva propruneri ale guvernului italian pentru noua lege a bugetului:

Reducerea impozitelor pe salariu:

– Scădere cu 7 puncte procentuale a cotei pentru veniturile brute de până la 25.000 de euro.
– Scădere cu 6 puncte procentuale pentru veniturile de până la 35.000 de euro.
– Cost estimat: peste 9 miliarde de euro.
– Beneficiari: aproximativ 14 milioane de lucrători.

Modificări la impozitul Irpef pe salariu:

– Reducerea numărului de cote de impozitare de la 4 la 3.
– Posibilă reducere a cotei a doua de la 35% la 33%.
– Creșterea plafonului de venituri la 60.000 de euro.

Introducerea „coeficientului familial”:

– Avantaje fiscale pentru persoanele cu copii în întreținere.
– Posibilă eliminare sau revizuire a deducerilor pentru persoanele fără copii.

Românii care au dreptul la al 13-lea și al 14-lea salariu.

Ministrul Muncii: Salariu minim european reprezintă o garanţie că salariile mici din România vor creşte odată cu dezvoltarea economică

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat, miercuri, la o dezbatere, că pentru a plăti salarii decente şi pentru a putea creşte pensiile este nevoie de o piaţă a muncii puternică, iar numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. ”Introducerea salariului minim european reprezintă o garanţie că salariile mici din România vor creşte odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micşorarea decalajelor”, a afirmat Bucura-Oprescu.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat, miercuri, la o dezbatere cu tema ”Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Naţional Sindical.

Guvernul României a aprobat, în 21 iunie, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Muncii pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi de productivitatea muncii.

Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări de salariu şi stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în acelaşi timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.

”Am făcut paşi importanţi împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschişi la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătăţit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reuşim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piaţă a muncii mai puternică şi mai bine reglementată. Acest proiect de lege îşi propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să ţină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăţi competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente şi pentru a putea creşte şi mai mult pensiile este nevoie de o piaţă a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanţie că salariile mici din România vor creşte odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micşorarea decalajelor. România va putea astfel să menţină lucrătorii calificaţi care altfel ar fi tentaţi să plece în alte ţări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creşterea economică prin creşterea puterii de cumpărare a lucrătorilor şi se vor încuraja investiţiile în formarea profesională şi în creşterea productivităţii”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu, conform unui comunicat de presă transmis de Ministerul Muncii.

Potrivit sursei citate, în ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite cu salariu minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.

Pensii 2024. Se schimbă formula de calcul, noua lege a pensiilor a nedreptăţile grupele speciale de muncă. Ce se întâmplă cu a 13-a pensie

Formula de recalculare NU acordă puncte bonus sau de stabilitate pentru anii petrecuți în condiții speciale. Mulți pensionari s-au trezit cu pensii mai mici după formula de recalculare. Aceștia sunt pensionarii care au muncit puțini ani, între 20 și 30 de ani. Dar, în condiții grele.

Fostul premier Ludovic Orban vrea să corecteze această nedreptate și ar putea avea câștig de cauză. Mai ales că și PNL are o inițiativă similară. „Noi am solicitat procedura de urgență, am depus proiectul de lege pentru că am fost împotriva formulei care a stat la baza recalculării.

Nu e vorba numai de mineri, e vorba de cei care au lucrat pe grupele de muncă și pentru care stagiul de cotizare complet era mai mic și au putut să se pensioneze cu o vechime mai mică și au fost nedreptățiți prin această lege. .”, a spus Ludovic Orban.

Acești pensionari cu puțini ani munciți NU vor beneficia nici de indexările de la 1 ianuarie, pentru că statul le-a suplimentat, deja, pensia ca să nu ia mai puțin la recalculare.

În acest moment, mai sunt 2 inițiative de schimbare a noii legi a pensiilor. Recalcularea pensiilor ar urma să fie modificată în Senat. În Senat a fost depusă joi un document de modificare a legilor pensiilor.

Proiectul vizează modificarea Art. 144 din Legea Pensiilor, astfel încât majorarea anuală a pensiilor cu indicele de inflație să fie făcută la valoarea aflată în plată, fără a ne raporta la pensia recalculată.

O altă modificare ar permite tuturor pensionarilor să primească pensie indexată de la 1 ianuarie. La recalculare, ca să nu le micșoreze pensia, statul le-a mai dat bani în plus unor pensionari. Dar nu le mai dă bani la indexarea cu rata inflației. Ei sunt nemulțumiți pentru că nu vor mai avea măriri la următoarea indexare care va fi la 1 ianuarie.

Statul a dat bani în plus multor pensionari cărora le-au scăzut pensiile după recalculare. Este vorba despre 800.000 de pensionari.

Ca să nu le micșoreze pensia la recalculare statul le-a mai dat bani în plus unor pensionari. Dar nu le mai dă bani la indexarea cu rata inflației. Ei sunt nemulțumiți pentru că nu vor mai avea măriri la următoarea indexare care va fi la 1 ianuarie.

”La articolul 144 alineatul (6) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 1089 din 4 decembrie 2023, se modifică și va avea urmatorul cuprins: „(6) In cazul in care, in urma procesului de recalculare prevazut la alin.

(1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decat cel aflat in plata sau cuvenit, se plateste pensia in cuantumul stabilit si aflat in plata anterior recalcularii si se indexeaza la inceputul fiecarui an, in luna ianuarie, cu rata medie anuala a inflatiei, pana la data la care se va obtine un cuantum al pensiei mai mare decat acesta ca urmare a majorarii valorii punctului de”, se arată în lege.

România nu va acorda „a 13-a pensie” nici după noua lege a pensiilor. În alte ţări din UE, cu sunt Italia sau Ungaria, se oferă un bonus, sub formă de a 13-a pensie seniorilor cu venituri reduse. Şi Polonia oferă o a 13-a pensie.

În septembrie 2024, intră în vigoare o nouă lege a pensiilor, prilej ca întrebarea legată de o eventuală a 13-a pensie, în România, să revină. În România, noua lege a pensiilor și poate spune că nici aceasta nu oferă o așa-zisă a 13-a pensie sau bonusuri pensionarilor.

Guvernul maghiar a avut această inițitivă, dar sumele oferite și condițiile au înfuriat oamenii. „În urmă cu câteva zile, ministrul de finanțe Mihály Varga a declarat că este corect ca pensionarii să primească un bonus de pensie în luna noiembrie a acestui an. Prima de pensie este plătită doar dacă creșterea economică depășește 3,5%. Iar potrivit lui Mihály Varga, aceasta ar putea fi mai mare în acest an – creșterea economică ar putea fi de 3,6 la sută.

Se dă a 13-a pensie. Cine sunt românii care vor primi pe card 4000 de lei în ianuarie

În acest caz, prima de pensie ar putea fi de maximum 2.000 de forinți (adică 25 de lei), cu condiția ca venitul lunar al pensionarului să ajungă la maxim 80.000 de forinți (1.000 de lei).

În caz contrar, prima de pensie ar putea fi chiar mai mică sau să nu existe. Cu alte cuvinte, suma pe care pensionarii o pot primi în noiembrie pe baza creșterii PIB-ului este destul de modestă în acest an”, scrie presa maghiară citită de Newsweek România.

Presa maghiară mai scrie că a 13-a pensie era vitală pentru seniorii maghiari în contextul creșterii mari de prețuri. Mai mult, experții spun că pensionarii maghiari sunt amăgiți deoarece creșterea economică va fi de 3% și pesnionarii nu vor lua nicio primă în noiembrie.

Guvernul român a promis o creștere medie de 40%, dar pensionarii sunt pesimiști, suma fiind extrem de generoasă, în schimb bugetul este strâmtorat. În plus, e an electroral și sunt multe promisiuni. Peste un milion de pensionari vor primi o pensie foartre mică, de 1.200 de lei. pentru ei, sunt compensaţii sub formă de vouchere.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a informat recent, în cadrul unei declarații oficiale la Alba Iulia, că prima tranșă din acest an pentru voucherele sociale va fi acordată în a doua parte a lunii februarie. Însă, va fi necesară o actualizare a bazei de date, dat fiind că limita venitului pentru ca o persoană să fie eligibilă a fost majorată la 2.200 de lei.

Această formă de sprijin financiar este concepută pentru a facilita achiziționarea de alimente și mese calde, având ca obiectiv primar furnizarea unui ajutor direct familiilor și persoanelor aflate în dificultate.

„În 2024 vom avea 6 tranşe. Prima tranşă va fi acordată la finalul lunii februarie şi fac această precizare: eu am să comunic public pe acest subiect când normele vor fi adoptate, probabil că săptămâna viitoare o să avem normele adoptate, tranşa din februarie va veni după jumătatea lunii februarie. De ce? Pentru că am ridicat plafonul de eligibilitate la 2.000 de lei faţă de anul trecut, când era plafonul la 1.700 de lei şi pentru acest lucru eligibilitatea se reface pentru toţi cetăţenii care sunt până în 2.000 de lei cu venituri. Mai mult decât atât, avem nevoie şi de bazele de date care sunt la Ministerul Muncii, reajustate în urma indexării pensiilor, care a avut loc la 1 ianuarie 2024″, a transmis ministrul Adrian Câciu.

Citeşte şi

Moş Crăciun nu i-a uitat pe bunicii noştri. Tichete sociale pentru pensionari, când aduce poştaşul „a 13-a pensie”

Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România?

Cuantumul extra pensiei va fi de 270 euro pentru aproximativ 7,1 milioane de pensionari. Tot un supliment de pensie, mai mic, se mai adaugă pentru pensiile ce depășesc 630 euro, iar aproximativ 500.000 de polonezi, care au au pensii mari, nu vor primi niciun bonus. Presa a numit acest supliment financiar a 14-a pensie, denumire folosită și de politicienii polonezi.

Care este mecanismul acestui supliment la pensie? În primul rând, bonusul se aplică în funcție de cuantumul pensiei. Cu cât crește nivelul pensiei, cu atât bonusul este mai mic ajungându-se ca pensiile mari să fie exceptate.

În al doilea rând, se plătește o dată pe an, respectiv în luna noiembrie, de aici și denumirea de a 14-a pensie. Costul bugetar total ajunge la 2,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă, totuși, o diferență față de România, care dacă ar fi aplicat o creștere cu 40% a punctului de pensie ar fi avut cheltuieli de aproximativ 8 miliarde euro.

Să nu uităm că în Polonia există și o a 13-a pensie. Ea a fost introdusă tot ca un supliment, anul trecut, înainte de campania electorală pentru președinție. A 13-a pensie este egală cu pensia minimă și se plătește către toți pensionarii, o dată pe an, în luna aprilie.

Nu este clar dacă a 13-a și a 14-a pensie vor rămâne pe o perioadă nedeterminată sau vor fi, la un moment dat, suspendate. Cel mai probabil este însă ca interesul politic să îi facă pe decidenții polonezi să crească pensiile concomitent cu retragerea bonusurilor.

De altfel, aceasta a fost și ideea liderilor polonezi care promit și o creștere generalizată a pensiilor. Până atunci, pensionarii polonezi se mulțumesc cu cele două bonusuri primite anual.

Chiar dacă pare un demers populist, introducerea a două bonusuri anuale pentru pensionari, este mai responsabilă decât legislația din România care cerea ca anul trecut punctul de pensie să crească cu 40%.

Din mai multe motive. Pe de o parte, pentru că între bonusuri la pensii și creșterea exagerată a pensiilor este o diferență importantă. Bonusul nu este neapărat o cheltuială permanentă, putând fi anulat în funcție de situația bugetului și de apariția unei eventuale crize economice având efecte asupra bugetului de stat.

În plus, bonusurile în varianta poloneză sunt plătite de două ori pe an și nu în fiecare lună, așa cum se întâmplă în cazul creșterii pensiilor.

Pe de altă parte, metoda poloneză are o calitate. Controlează suplimentul de pensie oferit de stat în funcție de mărimea pensiei. Pensiile mici primesc un bonus mai mare, la pensiile medii se adaugă un bonus de nivel mediu, în timp ce pensiile mari nu primesc nimic.

Aceasta este și una din marile probleme ale creșterii pensiilor în România. Este clar că pensiile mici, aflate sub limita sărăciei ar trebui crescute într-un ritm mai rapid decât pensiile speciale, de exemplu. O problemă creată de legea care stipula creșterea punctului de pensie cu 40% era chiar aceasta: cât de corect era să crești și pensia mică, și pensia mare cu 40%?

Dar, nici creșterea exclusiv a pensiilor mici, o idee care a existat, nu poate fi o soluție, pentru că în felul acesta pensiile mici se apropie artificial de cele medii. Deci, s-ar crea un alt dezechilibru. Din acest punct de vedere, varianta poloneză, cu bonusuri acordate în funcție de nivelul pensiei, este mai echitabilă. Poate fi metoda poloneză un model și pentru România?

Top cele mai mari şi cele mai mici salarii din economie. IT-ul nu e pe primul loc în ceea ce priveşte salariu mediu

Salariul mediu net din România a ajuns la 5.242 de lei pe lună în luna iulie a acestui an, în creştere cu 1,3% faţă de iunie 2024 şi cu 14,8% faţă de iulie 2023, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Creşterea salariului mediu net, reflectată în datele INS pentru luna iulie, indică o tendinţă de creştere moderată şi constantă în acest an. Având în vedere contextul economic actual, inclusiv inflaţia uşor ridicată, dar şi măsurile de sprijin guvernamentale şi creşterea productivităţii în anumite sectoare, estimăm că salariile vor continua să crească până la finalul anului 2024, însă într-un ritm uşor încetinit în comparaţie cu creşterile din 2023. Factorii care ar putea influenţa această dinamică sunt fluctuaţiile economice globale, inflaţia, cererea de forţă de muncă în sectoare cheie şi politicile fiscale”, a spus pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman Romania.

Industriile cu cele mai mari salarii sunt cele care se confruntă cu cerere mare pentru specialişti, care necesită competenţe specifice şi care lucrează într-un context cu riscuri şi costuri ridicate.

Astfel, cele mai mari salarii medii nete din economia locală sunt în fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului, de 13.052 lei în iulie, şi o creştere anuală 38,2%. De altfel, salariile din acest sector au avut cea mai mare creştere din întreaga economie locală în iulie 2024 faţă de iulie 2023.

Sectorul implică producţia de produse derivate din cărbune şi ţiţei, precum cocsul utilizat în metalurgie şi diverse produse petroliere. Activitatea necesită infrastructură şi tehnologie costisitoare, precum şi personal cu înaltă calificare pentru operarea şi întreţinerea echipamentelor industriale.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari salarii sunt în cele din industria de IT.

Salariul mediu net în acest sector a fost de 11.636 lei în iulie 2024. Activităţile de servicii în tehnologia informaţiei au înregistrat o creştere anuală de 9,9%, un semnal clar de stagnare din partea industriei locale de IT.

„Deşi putem observa o creştere moderată a salariilor până în acest moment, evoluţia salariilor în continuare, per ansamblu, este strâns legată de competitivitatea industriei şi de nevoia de forţă de muncă calificată. Industriile cu cea mai mare cerere de digitalizare şi servicii specializate continuă să aibe cele mai mari salarii din piaţă, în timp ce sectoarele mai tradiţionale sau sezoniere înregistrează creşteri modeste sau chiar stagnări”, a mai spus Cătălin Ciupag.

Podiumul este completat de transporturile aeriene, cu un salariu mediu net de 11.030 lei şi o creştere anuală de 22,1%. Creşterea salariilor din transporturile aeriene arată o revenire clară a industriei după pandemia COVID-19, cu creşterea cererii pentru transporturi internaţionale şi interne.

Salarii de peste 10.000 de lei net au mai fost în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, mai exact de 10.402 lei în iulie 2024. Acest sector a avut o creştere anuală a salariului mediu de 24%, în top zece cele mai mari creşteri salariale din iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023.

La polul opus, sectoarele cu cele mai mici salarii din economia locală rămân cele din fabricile de îmbrăcăminte, cele din HoReCa şi cele din tăbăcirea şi finisarea pieilor.

Sectorul de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte a înregistrat o creştere de 12,10% a salariilor medii nete, de la 2.724 lei în iulie 2023 la 3.054 lei în iulie 2024. Cel de hoteluri şi restaurante (HoReCa) a avut o creştere de 24,90%, de la 2.546 lei la 3.180 lei, iar tăbăcirea şi finisarea pieilor a înregistrat o creştere de 19%, de la 2.925 lei la 3.478 lei.

Urmarește RomaniaTV.net și pe