Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat un ghid dedicat creatorilor de conținut din mediul online. Inspectorii așteptă să fie depuse în jur de un milion de declarații. Influencerii care nu fac asta, riscă amenzi.
Încă de anul trecut, ANAF a început să îi verifice și pe cei care obțin venituri din postrările de pe platformele de socializare, precum Facebook, Instagram, TikTok sau Youtube, inclusiv pe cei care au câștiguri din criptomonede.
Aceștia trebuie să depună declarația unică privin impozitul pe venit până la 25 mai. Declarația se depune la ghișeele ANAF, prin poștă sau online, cu ajutorul platformei Spațiu Virtual Privat, dezvoltată de Fisc.
Influencerii sunt obligați să plătească 10% din venitul anual estimat. Începând de anul acesta, autoritățile impun mai multe praguri pentru cei care realizează venituri mai mari.
Pentru câștigurile salariale mai mari de 6 salarii minime brute, influencerii trebuie să plătească și contribuția la sănătate, procentul CASS fiind de 10%. Pentru veniturile care depășesc 12 salarii minime brute se plătește și contribuția la pensii, de 25%. La veniturile mai mari de 24 de salarii brute, suma de plată se dublează. În 2023, salariul de bază minim brut pe țară este de 3.000 de lei lunar.
Potrivit inspectorilor, veniturile trebuie declarate și în momentul în care sunt încheiate bartere. Creatorii de conținut primesc gratuit produse, excursii, vacanțe, rezervări la restaurante sau hoteluri și trebuie să plătească în contul lor.
„O să am un registru de plăți, iar plățile sunt inclusiv în natură, adică nu mă duc la ANAF să spun că am cumpărat trei nasturi, că am cumpărat cinci parfumuri, dar eu voi depune o declarație unică, unde toate aceste bunuri în natură le cuantific în bani. Întrebarea este la ce preț? La prețul la care l-aș fi cumpărat și eu, dacă nu aveam acel barter”, explică Adrian Bențea, consultant fiscal, pentru stirileprotv.ro.
Cei ce nu fac aceste precizări trebuie să știe că inspectorii ANAF pot urmări circuitul banilor și pot afla cum au fost plătite anumite produse sau cine a asigurat costurile unor vacanțe. Totuși, aceste verificări durează foarte mult și implică mai multe resurse.
Citește și: ANAF și DNA au început vânătoarea de averi. Demnitarii, nevestele și soacrele, luați în vizor
„Inclusiv juriștii discută între ei. În esență, asta e cea mai mare problemă, pentru că foarte multe companii nu aveau bani să plătească influencerii și foloseau barter, le ofereau excursii, vacanțe. Eu scriu de produsul ăla și zic l-am cumpărat. Dar treaba nu este corectă, dar o să meargă piața în zona gri – și o să zică – prinde orbul, scotea-i ochiul, o să fie de multe ori”, spune Cristian China-Birta, influencer și consultant social-media.
Infleuncerii consideră acești pași greoi, iar estimarea veniturilor realizate pe parcursul unui an este dificilă.
„Lucrez într-o industrie unde există foarte multe campanii care vin cu o săptămână înainte, niciodată nu știi ce bugete există, nu există vreun stas, o să știu că o să câștig un venit de x euro, este foarte nepredictibil”, a declarat Arnol Vieriu, influencer și manager de agenție de publicitate.