Senatorii USR au depus mai multe amendamente prin care veniturile obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi urmat să meargă spre fondurile de pensii din Pilonul II, potrivit unui comunicat transmis de formațiune. Totodată, USR susține că administratorii acestora ar fi urmat să le folosească pentru a investi mai departe în industria românească.
De asemenea, Cristian Bordei, membru în Comisia pentru energie din Senat, a subliniat că sunt deja 10 ani de la descoperirea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră. Simultan, zăcământul onshore de la Caragele, judeţul Buzău, a fost descoperit încă din 2015 şi ar fi fost normal ca acestea să fie deja în exploatare, contribuind la eliminarea dependenţei de importuri, susține Bordei.
„Faptul că abia acum discutăm, în sfârşit, această mult întârziată lege offshore, absolut necesară pentru deblocarea acestor exploatări, ar trebui să reprezinte o lecţie pentru noi toţi, dar, în primul rând, pentru vechile partide. Şi anume ce se întâmplă atunci când confundăm populismul cu interesul strategic naţional! Când facem această confuzie, ajungem să fim prinşi, din nou, nepregătiţi de o criză majoră, dependenţi de importuri scumpe şi cu riscul de a raţionaliza gazul în cazul unei ierni foarte grele”, a declarat Cristian Bordei, potrivit comunicatului transmis de USR, potrivit Capital.
Totodată, fostul ministru al Finanţelor Anca Dragu a explicat la rândul ei de ce este importantă o adoptare rapidă a noii legi offshore.
„Legea privind exploatările de gaze offshore trebuie să devină operaţională cât mai repede, astfel încât să asigure un echilibru între nevoia de investiţii şi interesele statului. Prima ordonanţă de urgenţă privind exploatările offshore a fost emisă în 1999, iar în ultimii 10 ani au existat eforturi pentru clarificarea acestui cadru legal şi atingerea unui echilibru între investiţii private şi venituri bugetare. Varianta PSD, într-un exces de populism, a făcut ca legea să fie nefuncţională”, a transmis Anca Dragu.
Citeşte şi: Se schimbă legea pensiilor! Boloş: Impactul bugetar poate fi sub sau peste 9,4% din PIB