Veste proastă pentru românii cu credite la ING Bank

IRCC a crescut de la 1 octombrie de la 5,86% la 5,99%, probleme pentru românii cu credite. Este cea mai mare valoare de când acest indice a devenit referința pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu mai 2019, precum și cea mai mare valoare, calculată retroactiv, din ultimii 15 ani. Creșterea ratelor nu va fi foarte mare. De exemplu, pentru un credit de 250.000 lei pe 30 de ani avem o rată de 2.077 lei, iar de la 1 octombrie o să fie 2.100 lei.

Datoria publică relativ joasă a fost tot timpul un avantaj important al României. Acum spațiul de manevră pe care această îl oferă devine din ce în ce mai limitat. „Efectele negative ar putea implica dobânzi mai mari pe termen mediu și lung, în contextul unui risc de țară mai ridicat”, explică Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.

Economistul șef al ING Bank apreciază că, în ciuda majorării deficitelor gemene și a datoriei externe, „pe termen scurt, efectele asupra economiei vor fi marginal stimulative, atât pe consum, cât și pe investiții. Nu preconizăm o depreciere semnificativă a cursului de schimb, mai ales atunci când obiectivul aducerii și menținerii inflației în țintă este încă în plină desfășurare. Asta limitează într-o oarecare măsura impactul în inflație”.

Acesta atrage atenția însă că datoria publică relativ joasă care a fost tot timpul un avantaj important al României, are tendințe de creștere, iar spațiul de manevră pe care aceasta îl oferă devine din ce în ce mai limitat. Ca efecte negative ale majorării datoriei externe sunt enumerate posibilitate apariției unor dobânzi mai mari pe termen mediu și lung (sau cel puțin nu atât de mici pe cât ar putea să fie), în contextul unui risc de țară mai ridicat.

Alte articole

Avertisment oficial pentru toţi românii care au card bancar

Totuși riscul ca deficitul bugetar din acest an să ajungă peste 7,0% din PIB reprezintă unul din elementele principale de incertitudine pentru piețe în acest moment. ”Mai mult decât atât, perspectivele unor reduceri mici ale deficitului în anii următori lasă România într-o pozitie mai riscantă în cazul unor evenimente neprevăzute în economia globală. Acesti factori contribuie în prezent la o oarecare decuplare a României față de trendul regional de scădere a yield-urilor. Estimăm că acest decalaj s-ar putea menține și în viitor în absența unui angajament credibil de reducere a deficitului bugetar”, apreciază Valentin Tătaru.

Ratele la credite ale românilor cresc de la 1 octombrie. IRCC depășește ROBOR. Ce venit trebuie să ai pentru a lua cu credit o locuință de 100.000 euro

De asemenea, economistul precizează: „Cresterea sub așteptări a PIB-ului de anul acesta va duce automat la un procent ușor mai ridicat față de ceea ce ne așteptam până acum. Anul trecut, plata dobânzilor s-a situat la 1,9% din PIB. Estimăm că anul acesta plățile cu dobânzile ar putea ajunge la 2,1% din PIB și să rămână la un nivel similar și în anul următor”.

Datoria României a ajuns deja la 860 de miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adică 51,4% din PIB, în condițiile în care până nu demult avea un nivel confortabil de 49% din PIB. Yieldurile pe 10 ani ale României au ajuns pe 30 septembrie 2024 la 6,81% pe an, în condițiile în care în urmă cu o săptămână cotațiile acestor instrumente erau de 6,54%.

Banca Centrală Europeană a redus din nou dobânda de referinţă şi a revizuit în scădere previziunea de creştere economică

Banca Centrală Europeană a redus joi dobânda de referinţă cu un sfert de punct procentual, la 3,5%, marcând a doua scădere a acesteia din acest an, şi a revizuit în sens negativ previziunea referitoare la creşterea economică în regiune, transmite CNBC.

Măsura, larg anticipată, vine după o perioadă de creştere economică lentă în zona euro şi de temperare a inflaţiei, care a revenit în august spre ţinta de 2% a băncii centrale. BCE şi-a redus previziunile de creştere economică a zonei euro pentru 2024 la 0,8%, faţă de o previziune anterioară de 0,9%, invocând ”contribuţia mai slabă a cererii interne în următoarele trimestre”.

Pentru mulţi participanţi la piaţă, marea întrebare nu a fost dacă BCE va reduce dobânzile în septembrie, ci dacă banca centrală va oferi indicii cu privire la ceea ce va urma.

Marcel Boloș, declarații privind taxele din 2025. „Ne restructurăm sistemul de cheltuieli publice și sistemul de cheltuieli al companiilor de stat și companiilor locale”

Consiliul guvernatorilor BCE a declarat că ”nu se angajează în prealabil la o anumită cale a dobânzii de referinţă”, reafirmând în acelaşi timp necesitatea de a adopta o abordare dependentă de date şi întâlnire cu întâlnire.

Economiştii au opinii împărţite dacă factorii de decizie ai BCE vor încerca să se oprească atunci când se vor întâlni din nou pe 17 octombrie, aşa cum au procedat în iulie, înainte de a reduce potenţial dobânzile cu încă un sfert de punct, pe 12 decembrie.

Reuniunea BCE a avutloc cu doar câteva zile înainte ca Rezerva Federală a Statelor Unite să-şi înceapă, probabil, propriul ciclu de reducere a dobânzilor.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat joi că factorii de decizie politică ”nu s-au angajat în prealabil la o anumită cale a dobânzilor”.

”Vom continua să urmăm o abordare dependentă de date şi întâlnire cu întâlnire pentru a determina nivelul adecvat şi durata restricţiei”, a spus ea.

BCE va începe ”în cele din urmă să accelereze ritmul reducerilor ulterioare ale dobânzilor” – dar nu în acest an, spune Carsten Brzeski, de la ING.

”De ce nu anul acesta? Pentru că, în prezent, negocierile salariale din Germania şi aşteptările în creştere ale preţurilor de vânzare indică în continuare o oarecare rezistenţă a inflaţiei”, a spus el.