Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030 prevede instalarea unui sistem automat de amenzi, ce va avea în dotare 300 de radare, 500 de camere video, 1.000 de limitatoare pentru viteză, precum şi un rating de siguranţă pentru șosele. Astfel, Executivul îşi propune să reducă la jumătate numărul de persoane decedate sau rănite grav în accidente până 2030.
Până în 2024, Autoritatea Rutieră Română va realiza prima evaluare pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson. Ulterior, datele respective vor fi actualizate o dată la cinci ani, conform Digi24.
Potrivit celor mai mai recente date ale Comisiei Europene, România pierde în fiecare an din cauza accidentelor rutiere 2% din PIB, mai exact aproape un milion de euro pentru o persoană decedată şi peste 152.000 de euro pentru fiecare persoană grav rănită.
De exemplu, numai în 2021, au murit 93 de persoane la un milion de locuitori în accidente, numărul acestora fiind cu 8% mai mare decât în 2020. Cele mai multe dintre incidentele rutiere au loc pe drumurile naționale și doar 40 în mediul urban.
În acest clasament, România este urmată de Bulgaria cu 81 de morți la un milion de locuitori, apoi de Letonia și Croația. La polul opus sunt Norvegia, Malta și Suedia, cu mai puțin de 20 de morți fiecare.
Citeşte şi: CODUL RUTIER 2022. Se reactivează radarele fixe pe drumurile din România. Unde vor fi amplasate
Costurile pentru achiziţionarea unui dispozitiv de detecţie din cadrul sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice sunt de aproximativ 9.000 Euro, iar pentru achiziţia a 420 de astfel de dispozitive ar fi nevoie de aproximativ 3.780.000 euro.
Analizând datele existente în mass media în anul 2019, a rezultat că poliţia aplică zilnic, pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 (republicată) privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, aproximativ 17.100 de sancţiuni contravenţionale, având o valoare totală de aproximativă de 8.550.000 lei/zi. De aici rezultă că într-un an ar fi trebuit să se încaseze la bugetul de stat sau bugetul local din sancţiuni contravenţionale valoare aproximativă de 3.120.750.000 lei (aproximativ 634.298.780 euro) sau dacă suntplătite în termenul legal (15 zile conform Legii nr. 203/2018 din 20 iulie 2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale), suma de 1.560.375.000 lei (aproximativ 317.149.390 euro).
În aprilie 2009, Poliţia Rutieră a început retragerea avizelor de funcţionare pentru cele peste 130 de radare fixe amplasate în mai multe judeţe din România. Cauza retragerii avizelor de funcţionare a aparatelor radar fixe a fost lipsa cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme.
De fapt, în 2009, contractul pe care îl avea Poliţia Rutieră cu primăriile a încetat, iar apoi, treptat, până în 2015 toate radarele din ţară au încetat sa mai funcţioneze. Astfel, în 2016 am devenit singura ţară din Europa fără niciun aparat radar fix funcţional, în acea perioadă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a anulat în justiţie unele contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu au respectat procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.