Ministrul Muncii, Marius Budăi, a transmis, joi, la România TV, că voucherele de 50 de euro destinate persoanelor vulnerabile vor fi acordate pe card, iar în cazul în care există localități în care nu există POS-uri, alimentele vor fi livrate cu ajutorul furnizorilor, în condiţiile în care un sfert din populaţia care are nevoie de astfel de ajutoare nu are acces la carduri. „Am ajuns la discuţia cu cardul, bazându-ne pe experienţa trecută când s-au dat acele alimente pentru persoanele peste 75 de ani. Este funcţional şi vom face totul să fie funcţional. Vor ajunge furnizorii şi la acele persoane care nu au în localităţi POS-uri sau locuri unde să plătească. Vor ajunge furnizorii la ei, nu vor fi probleme. Am ajuns la formula cu cardul pentru că este o discuţie pe care am purtat-o cu Comisia Europeană. Jumătate din acest buget îl asigurăm din fonduri nerambursabile. Nu, a fost pe instrumentul financiar, este una dintre condiţii. Este un lucru foarte bun. Contează ca alimentele să ajungă la cetăţeni”, a declarat Marius Budăi, la emisiunea „Punctul Culminant” de la România TV.
Mai mult, Marius Budăi a dat de înţeles că acest vouchere vor putea fi folosite precum bonurile de masă, inclusiv în micile magazine. „Suntem practic la implementarea unui al doilea pachet social. Recent au fost introduse prin OUG şi acele vouchere. Voucherele pentru copii deja au ajuns în şcoli, pachetele de alimente pentru 1,2 milioane de oameni aflaţi în dificultate se dau deja din luna aprilie. Voucherele; acum suntem în discuţii cu furnizorii de carduri pentru a implementa şi această măsură în iunie. Nu am probleme în buget. Pe lângă faptul că nu am probleme cu plata celor curente, mai implementăm măsuri suplimentare atât de necesare categoriilor vulnerabile din România. Ne dăm seama că situaţia nu este una tocmai confortabilă, nu este una care să fie nici pe placul cetăţeanului, nici pe placul Guvernului. Vreau să vă spun o cifră: 1,2 miliarde de lei, am încheiat acum două zile plăţile către toţi furnizorii de energie electrică pentru compensările din lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. Ce ţine de Ministerul Muncii am încheiat plăţile pentru toate lunile. Am avut discuţii cu ANRE. S-au refăcut facturile”, a mai precizat Marius Budăi.
Prin măsurile cuprinse in Programul „Sprijin pentru România”, adoptate de Guvern şi Parlament, în economie intră finanţări de opt miliarde de lei.
Beneficiază de sprijin:
• Investiţiile cu impact major în economie, a căror valoare depăşeşte 1 milion de euro – această schemă de ajutor de stat are la dispoziţie 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională
• Companiile din sectorul transportului rutier de mărfuri şi persoane pentru a compensa cresterea preţurilor la carburant – 300 de milioane de lei
• Proiectele de investiţii aflate în derulare – prin două Ordonanţe de Urgenţă aprobate de Guvern sunt puse la dispoziţie 5,2 miliarde de lei din fonduri naţionale şi europene pentru a preîntâmpina eventuale blocaje în derularea proiectelor din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţii, utilaje, forţă de muncă
• Fermierii români au la dispoziţie 300 de milioane de euro – granturi pentru capital de lucru, şi muncitorii din agricultură, sector în care salariul minim a fost stabilit la 3.000 de lei lunar, similar celui din construcţii.
Conform sursei menţionate, p parte consistentă a pachetului de măsuri are în vedere protejarea populaţiei de efectele creşterii preţurilor şi ale perioadei dificile pe care o traversăm, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Măsuri sociale stabilite până acum prin Programul „Sprijin pentru România” au un impact de aproximativ 3,5 miliarde de lei.
• A fost aprobată, recent, în Guvern, acordarea de tichete sociale în valoare de 250 de lei pentru persoanele cu venituri reduse.
• Aproximativ 3 milioane de persoane – pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu venituri mici şi persoane fără adăpost – beneficiază de aceste vouchere o dată la două luni, bani pe care îi pot folosi pentru a-şi cumpăra produse alimentare sau, în măsura în care vor dori acest lucru, o masa caldă. Valoarea totală a acestui program este de 3,1 miliarde lei, iar jumătate din bani provin din fonduri europene.
În Parlament, a fost dublată norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi pentru vârstnicii instituţionalizaţi – de la 11 lei/zi – la 22 de lei/zi – Peste 3 milioane de persoane vor beneficia de această măsură. Valoarea totală este de aproximativ 270 de milioane de lei.
Alocaţia zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituţionalizat creşte de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcţie de vârstă. Valoarea este de aproximativ 86 milioane.
• De asemenea, a fost prelungită acordarea şomajului tehnic pentru angajaţii din firmelor afectate din cauza conflictului din Ucraina, protejându-le astfel locurile de muncă.
În continuare, Guvernul pregăteşte următoarele măsuri de sprijin economice şi sociale anunţate în „Sprijin pentru România”.
• Ministerul Agriculturii are în etapă avansată proiectul prin care fermierii vor beneficia de 200 de milioane de euro pentru procesarea materiei prime în România. Este o măsură care, alături de celelalte luate pentru susţinerea sectorului agricol, va avea efect şi asupra preţurilor produselor agricole.
• Programul Kurzarbeit aflat acum în vigoare până la începutul lui iunie, va continua în perioada următoare
• Va fi stimulată creşterea voluntară a salariului minim lunar pe economie, de către angajatori, cu 200 de lei pe lună, prin exceptarea impozitării suplimentare a sumei ce reprezintă majorarea. Măsura va avea impact pentru 1,6 milioane de salariaţi.
• Acordarea voucherelor de 30 de euro lunar elevilor care primesc burse sociale este o altă măsură pe care Ministerul Educatiei o are pregătită.
• Ministerul Familiei pregăteşte două proiecte de acte normative – o Hotărâre de Guvern şi o Ordonanţă de Urgenţă – care vor pune în aplicare programele de sprijin pentru tineri şi măsurile de protecţie şi îmbunătăţire a vieţii copiilor instituţionalizaţi.
Guvernul României va continua să acţioneze cu responsabilitate, utilizând toate resursele pe care le are la dispoziţie – din bugetul naţional sau din fonduri europene, pentru a proteja economia şi populaţia de efectele severe generate de crizele multiple pe care le traversăm la nivel european. Sprijinirea investiţiilor, implementarea proiectelor de dezvoltare şi reformă, alături de gestionarea atentă a resurselor vor stimula creşterea economică şi vor menţine ritmul necesar pentru modernizarea ţării, conchide sursa amintită.