Românii care și-au pierdut banii la țeapa FNI, a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în urmă cu mai bine de două decenii, vor fi despăgubiți direct de la bugetul de stat.
„(…) finanțarea cheltuielilor reprezentând despăgubiri acordate foștilor investitori FNI, înscrise în evidențele contabile ale AAAS, se asigură integral de la bugetul de stat”, se arată într-un document redactat la guvern, analizat de Profit.ro.
Din aceeași sursă vor putea fi finanțate și obligațiile de plată de despăgubiri către investitorii FNI preluate de AAAS de la fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), integrată între timp în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), precizează sursa citată.
Impactul bugetar al modificării legislative se va ridica la 625 milioane lei (126 de milioane de euro), potrivit AAAS. Pe de altă parte, în raportul anual pe 2021 al instituției se menționează că, la finalul anului trecut, AAAS mai avea de plătit 363,5 milioane lei către foștii investitori la FNI. Despăgubirea acestora direct de la bugetul de stat este necesară pentru că, în urma analizei realizate de un comitet interministerial, a reieșit că AAAS nu va realiza venituri proprii suficiente pentru a-și onora obligațiile de plată.
„În contextul prezentului demers, trebuie să facem precizarea obligatorie, care este permanent și cu obstinație trecută cu vederea, că AAAS a fost obligată la plata sumelor dispuse de instanțele judecătorești nu pentru că ar avea vreo legătură cu fraudarea FNI, ci pentru că statul român, prin Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecințelor încetării răscumpărării de unități de fond de către Fondul Național de Investiții și, ulterior, prin Legea nr. 113/2013, a hotărât că AAAS trebuie să facă acest lucru în locul adevăratei debitoare în culpă – CEC Bank SA.
Așadar, dacă prin Legea nr. 333/2001 Guvernul și Parlamentul României au decis să înlocuiască un debitor solvabil (CEC Bank SA) cu unul garantat ca fiind solvabil (AAAS), iar prin Legea nr. 113/2013, tot Guvernul și Parlamentul României au decis – în ciuda faptului că prin Decizia penală nr. 164/2008 Curtea de Apel București a admis în parte apelul AAAS și a înlăturat răspunderea instituției noastre în calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal – ca AAAS să preia fără plată toate drepturile și obligațiile CNVM, devine evident faptul că, dacă se constată că debitorul desemnat nu mai dispune de fondurile necesare acoperirii obligațiilor sale, atunci Guvernul și Parlamentul României, în solidar cu AAAS, trebuie să caute și să găsească modalități legale prin care să fie identificate resursele financiare necesare achitării sumelor stabilite prin titluri executorii”, afirmă AAAS.
Aproximativ 300.000 de români au rămas fără banii pe care i-au investit în FNI, a doua mare țeapă majoră postcomunistă, după Caritas.