Juan Carlos al Spaniei este deja istorie pentru monarhia spaniolă. Anii recenţi de domnie al regelui Spaniei, Juan Carlos, au fost marcaţi de suişuri şi coborâşuri. Semnificativ în acest sens a fost anul 2012, ce a fost numit pe drept cuvânt „annus horribilis”. După o serie de evenimente neplăcute – monarhul a avut o serie de probleme de sănătate, s-a compromis mergând pe bani publici la vânătoare de elefanţi în Botswana şi a intrat chiar şi în vizorul justiţiei – toate acestea , precum şi alte evenimente de acest gen au făcut ca nivelul de popularitate a suveranului spaniol să ajungă la un minimum de 54%. De aceea, Juan Carlos a considerat acum că este cazul să se retragă şi să predea puterea fiului său, Principle Felipe de Asturias.
Citeşte şi REGELE JUAN CARLOS A ABDICAT. „Am vrut să fiu rege al tuturor spaniolilor. E timpul pentru noua generaţie”
O galerie foto intitulată „Viaţa unui Rege” vorbeşte despre principalele momente din viaţa suveranului spaniol, care a abdicat acum de la tron, în favoarea fiului său.
Juan Carlos, exilul: Primul fiu al lui Don Juan de Burbon şi Battenburg şi al Mariei de las Mercedes de Borbon şi Orleans şi-a petrecut copilăria şi o parte din tinereţe în exil, în Estoril. O fotografie din 1949 îl înfăţişează pe cel care urma să ajungă regele Spaniei.
Moştenitor: La vârsta de 3 ani, Juan Carlos de Bourbon, împreună cu părinţii şi fraţii săi, aflaţi în Estoril (în Portugalia), în Villa Giralda , devine moştenitorul Casei Regale Spaniole, în timpul regimului generalului Franco, urmând să urce, într-o bună zi, pe tronul Spaniei.
Juan Carlos, întoarcerea în Spania: În data de 9 noiembrie 1948, ajunge în Spania, cu familia sa. Pentru început, se instalează la o fermă, „La Jarillas”, în apropiere de Madrid, unde se pregăteşte pentru examenul de liceu, împreună cu alţi copii de vârsta lui.
Antrenament militar: Prinţul Juan Carlos, moştenitor al tronului Spaniei face antrenamente militare, pentru a fi bine pregătit pentru a fi un bun conducător militar mai târziu.
Nunta: În data de 8 iunie 1961, Juan Carlos asistă la ceremonia de nuntă a ducelui şi ducesei de Kent, unde va face cunoştinţă cu viitoarea lui soţie, prinţesa Sofia a Greciei. În data de 12 septembrie, în acelaşi an, Juan Carlos o cere de soţie, la Lausanne, în Elveţia, în reşedinţa reginei Victoria Eugenia. În aceeaşi zi, logodna lor este anunţată şi în Estoril, şi la Atena, simultan. În 14 mai 1962, se căsătoreau în Atena.
Succesorul lui Franco: În data de 22 iulie 1969, la propunerea generalului Franco, Juan Carlos primeşte titlul de Prinţ al Spaniei şi este numit succesor la conducerea ţării, ca rege. În ziua următoare presta deja jurământul şi primea titlul de Prinţ al Spaniei.
Familia:Între 1963 şi 1968, lui Juan Carlos şi Sofia li s-au născut trei copii, două fete, Elena, cea mai mare dintre ei şi Cristina, şi un băiat, Felipe.
Viaţa în Palatul Zarzuela: Începând din 1961, statul le-a pus la dispoziţie lui Juan Carlos şi familiei sale palatul Zarzuela, aflat la o distanţă de 5 kilometri de Madrid. Aceasta a devenit reşedinţa obişnuită a prinţului Juan Carlos de Burbon.
Încoronarea: În data de 22 noiembrie 1975, după două zile de la moartea generalului Franco, Juan Carlos a fost proclamat rege. În primul discurs adresat naţiunii, Juan Carlos spunea că vrea să fie „regele tuturor spaniolilor”. După 5 zile, în urma unei ceremonii religioase ce a marcat urcarea pe Tronul Spaniei, era „uns” regele Juan Carlos I.
Prinţul moştenitor: Fiul lui Juan Carlos, Felipe, primeşte în 1977 titlul de Prinţ de Asturia şi devine moştenitorul la tron.
Tranziţia: După încoronare Juan Carlos a devenit unul dintre arhitecţii democratizării Spaniei. Unul dintre momentele de referinţă ale domniei sale a fost demisia lui Carlos Arias Navarro din fucţia de prim-ministru şi înlocuirea lui cu Adolfo Suarez, în iulie, 1976, în ceea ce s-a numit Legea Reformei politice.
Lovitura 23-F: Un alt moment de referenţă a fost „lovitura 23-F”, în care regele a jucat un rol foarte important în tentativa de lovitură de stat din 1981, căpătând astfel admiraţia şi respectul spaniolilor, dar şi al străinătăţii. În fotografie, apare reuniunea din 25 februarie cu importanţii lideri politici ai ţării, în biroul suveranului de la Palatul Zarzuela.
Pasiune pentru luptele cu tauri: Monarhul spaniol a avut întotdeauna o pasiune pentru luptele cu tauri, pasiune pe care o împărtăşea şi soţia lui, regina Sofia.n Acum, cuplu regal nu mai participă la coride ca înainte. În schimb, fiica lui, Elena, este aproape nelipsită de la aceste spectacole.
Sportiv: Mare amator de sport, în special de schi şi navigaţie, Juan Carlos a participat şi la Jocurile Olimpice de la Munchen, în 1972, reprezentând Spania la yachting.
O nuntă adevărată: Regele Juan Carlos acondus-o la Altar, în 1995, în Sevilia, pe fiica lui, Infanta Elena, care s-a căsătorit cu Jaime de Marichalar. A fost prima nuntă regală pe pământ spaniol, după cea a Infantei Isabel Alfonsa, nepoata lui Alfonso al XIII, din 1929.
Bunic fericit: Monarhul spaniol areopt nepoţi: pe Felipe Juan Froilan (1998) şi Victoria Federica (2000), din partea fiicei sale mai mari, Infanta Elena. Juan Valentin (1999), Pablo Nicolas (2000), Miguel (2002) şi Irene (2005), din partea Infantei Cristina, iar de la Principele Felipe, două nepoate, pe Leonor (2005) şi Sofia (2007).
Annus horribilis: Plângerea penală împotriva ginerelui său Inachi Urgandarin nu a fost singurul eveniment neplăcut din anul, probabil cel mai prost, zis şi „annus horribilis”, al suveranului spaniol. A fost şi incidentul cu vânătoarea de elefanţi din Botswana, unde monarhul ar fi cheltuit bani publici pentru hobby-urile lui propriii, ce l-au dat de gol, pentru că, gonind cu arma după elefanţi, s-a ales cu o fractură de şold pentru care a tras destul.
Continuitate: Anul 2012 nu i-a adus numai rele familiei regale spaniole. A adus şi bine în cea ce priveşte continuitatea dinastiei, ce va fi asigurată prin Infanta Leonor.