Într-o serie de interviuri anonime cu jurnaliști de la The Guardian, oamenii au spus că Mariupol a fost transformat într-o versiune sumbră a Uniunii Sovietice de când ultimii apărători ucraineni ascunși în oțelăria Azovstal s-au predat trupelor ruse în urmă cu un an.
„Simt ca și cum aș fi căzut într-o fermă colectivă îngrozitoare. Magazinele sunt primitive, iar prețurile astronomice”, a spus un locuitor al orașului martir. „Orașul nu este cel pe care l-am cunoscut. Oamenii nu sunt la fel. Totul este schimbat. Am un sentiment permanent că vreau să merg acasă”.
Steaguri rusești flutură deasupra clădirilor municipale, soldații sunt vizibili pe străzi și portretele lui Vladimir Putin și a liderului autoproclamatei republici Donețk, Denis Pușilin, atârnă pe pereții birourilor și școlilor.
Autoritățile de ocupație au doborât peste 300 de blocuri care au fost distruse când forțele ruse au asediat și pulverizat orașul. Centrul era acum „pustiu”, a spus un rezident. „Mie mi se pare îngrozitor. Sunt cratere. Totul este mutilat”.
Apartamentele au fost date colaboratorilor rușilor. Câteva clădiri rezidențiale cu cinci etaje au fost reparate și racordate la energie electrică, gaze și alte servicii.
Unii locuitori stau în blocuri distruse de nouă etaje, programate pentru demolare, fără încălzire sau lumină. Alții au fost forțați să se mute în cămine aglomerate, unde soții și soțiile sunt separați. „Condițiile din pensiuni sunt proaste. Oamenii nu vor să-și părăsească proprietățile pentru că sunt îngrijorați de jaf”, a spus un rezident.
Mariupol a fost cândva o metropolă europeană înfloritoare și un port la Marea Azov, în regiunea Donețk din estul Ucrainei. A fost casa a 480.000 de oameni.
În ajunul invaziei pe scară largă a Rusiei de anul trecut, opinia publică din Mariupol era împărțită 50/50 între cei care susțineau Kievul și cei care simpatizau cu Putin, au spus actualii și foștii rezidenți. În primăvara anului 2022, aproximativ jumătate din populația orașului a plecat în zonele controlate de guvernul ucrainean și în țările europene.
Locuitorii au susținut că numărul morților în oraș a fost de 100.000-120.000 – o cifră semnificativ mai mare decât bilanțul oficial de 21.000 dat de guvernul lui Volodimir Zelenski. O persoană a spus că 25% până la 30% dintre prietenii și cunoștințele sale au murit.
Aproximativ 120.000 dintre locuitorii Mariupolului au supraviețuit și trăiesc încă în oraș. Dintre aceștia, aproximativ 20% au sprijinit forțele armate ale Ucrainei și așteaptau eliberarea, a spus un rezident. „Cred că este necesar să rămâi”, a explicat acesta. Ceilalți 80% sunt împărțiți în mod egal între oameni care sunt indiferenți față de politică și cei care susțin Rusia și noua administrație a orașului.
„Acest ultim grup este acum majoritatea”, a spus un rezident. „Le este foarte frică de contraofensivă.” „S-a schimbat dramatic starea de spirit în Mariupol. Acum un an toată lumea credea că Rusia va câștiga. Nu a existat un alt scenariu. Acum, chiar și cei care îl susțin pe Putin își dau seama că ceva se întâmplă și că Rusia ar putea chiar să piardă.
„Le este teamă că va avea loc o bătălie. Au înțeles că atunci când teritoriul devine din nou ucrainean sunt terminați. Vor trebui să-și părăsească casele și să plece pentru totdeauna în Rusia”.
Locuitorii estimează că aproximativ 50.000 de ruși s-au mutat în Mariupol, din Moscova, Sankt Petersburg, Samara și alte orașe. „Acești nou veniți nu au nicio idee despre ce s-a întâmplat. Ei urmăresc propagandă la televizor și cred că am fost salvați de neo-naziști”, a spus un alt rezident jurnaliștilor The Guardian.
Între timp, Kremlinul îi îndoctrinează pe tinerii din oraș. Școlile și grădinițele s-au redeschis sub un curriculum rusesc, iar limba ucraineană a fost interzisă. „Spălarea creierului este foarte puternică”. „Copiilor li se spune că președintele Rusiei este cel mai bun, iar Ucraina este plină de oameni răi și fasciști. Este ca în URSS. Doar matematica și fizica sunt neschimbate”.
La un an de la cucerirea de către Rusia există puține semne de activitate partizană ucraineană, au recunoscut locuitorii. „Nu am întâlnit-o. Oamenii sunt arestați și torturați”, a spus un rezident. Părăsirea orașului este posibilă doar prin Rusia – o călătorie costisitoare și riscantă. Agenția rusă de spionaj FSB verifică pe oricine încearcă să iasă, analizând telefoanele pentru semne de activitate pro-ucraineană.
„Dacă descoperă ceva, te vor aresta. Nu este neobișnuit ca FSB să interogheze oameni timp de opt, 10, chiar 16 ore”, a spus un locuitor, care a adăugat că a rămas la Mariupol pentru a-și îngriji bunicii în vârstă. „A rămâne sau a pleca este o întrebare foarte dureroasă. Eu am familie. Nu pot să-i părăsesc”.
Majoritatea au acceptat pașapoartele rusești. Fără unul era imposibil să obții o pensie, să accesezi servicii medicale sau chiar să cumperi sau să vinzi o mașină, au spus locuitorii. Bătrânii primesc o pensie de 10.000 de ruble (100 de lire sterline) pe lună. „Trăim cumpătat. Pâine, apă, ceva mezeluri. Asta este. Nu ne putem permite luxul”, a spus un rezident.
În martie, Putin ar fi vizitat Mariupol, conducând noaptea prin oraș. Întrebat dacă l-au văzut pe Putin, un locuitor a răspuns: „Nu. Am citit doar ce au postat bloggerii ruși. A fost un spectacol, campanie electorală, ca întotdeauna”.
Rămâne de văzut dacă contraofensiva mult așteptată a Ucrainei poate ajunge la Mariupol. Orașul se află la doar 56 de kilometri de granița cu Rusia, la 740 de kilometri de Kiev și departe de linia frontului actual. Între timp, aproximativ 2.000 din cei 2.500 de apărători Azovstal rămân în captivitate rusă la un an după ce au fost luați prizonieri. Cinci sute au fost schimbați cu prizonieri ruși și eliberați.
Dacă Kievul eliberează Mariupol, orașul va necesita un program masiv de reconstrucție și dezvoltare. Dedova – care a fugit împreună cu fiul ei, după ce soțul ei a fost ucis la 11 martie 2022 – a spus că recucerirea acestuia va fi „cireașa de pe tort”. Dar ea a avertizat: „Va fi ultimul loc pe care îl vom elibera. Rușii au distrus totul. Au murit atât de mulți oameni. Va fi ca la Cernobîl, un loc al fantomelor”.