Viaţa românilor se schimbă radical de la 1 ianuarie 2019. Ce măsuri fiscale prevede ordonanţa adoptată în ultima şedinţă de Guvern

Guvernul a adoptat în ultima şedinţă, în ciuda opoziţiei mediului de afaceri, ordonanţa de urgenţă privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, menită să echilibreze bugetul anului viitor.

Una dintre cele mai discutate prevederi este „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%. Proiectul iniţial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea să pornească de la nivelul ROBOR de 1,5%. Ordonanţa prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dacă se depăşeşte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dacă se depăşeşte nivelul de referinţă cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dacă se depăşeşte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale şi la o depăşire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5.

O altă prevedere a ordonanţei este taxa de 2% pe afacerilor companiilor din energie. Conform unei analize a Ziarului Financiar, două dintre cele mai lovite companii din sectorul energetic de prevederile ordonanţei aprobată aseară prin care se introduc anumite taxe în domeniile energetic, telecom şi bancar sunt chiar ale statului român. Astfel, după ultima rectificare din 24 octombrie, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni din România, va termina anul acesta cu o pierdere de 975,4 milioane de lei la venituri totale de 4,22 de miliarde de lei. Compania avea la jumătatea acestui an 13.200 de angajaţi. Practic, din nimic, CE Oltenia ar trebui să scoată 85 de milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de guvern. 

Alte articole

Eugen Teodorovici, cercetat de Comitetul de Etică al Curţii de Conturi, al cărui director este, pentru participarea la lansarea unui partid suveranist

Eugen Teodorovici este primul candidat anunțat pentru prezidențiale: ”A adus o perspectivă matură asupra vieții și a responsabilităților pe care le implică servirea țării”

„Actul normativ conţine o serie de măsuri care au scopul principal de a creşte bunăstarea românilor şi nivelul investiţiilor, astfel încât să stimulăm creşterea economică sustenabilă şi inteligentă, prin punerea accentului asupra proiectelor cu beneficii pentru cetăţeni. Guvernul corectează astfel unele practici din domeniul bancar şi sectorul energiei, în principal. Luăm aceste măsuri în urma unei analize riguroase şi comparând situaţia din România cu cea a altor state europene şi cu media europeană”, a mai spus Teodorovici.

El a spus că o primă măsură este propunera de a înfiinţa un fond privind dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional, pentru care se vor prevedea 310 milioane de lei în bugetul pe anul viitor, pentru a reabilita şi moderniza infrastructura de acces la aceste puncte de interes naţional, dar şi pentru extinderea de capacităţi de tratament balnear.

Statul sprijină aceste proiecte în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, acordând ca ajiutor de stat minimis până la 200.000 de eruo pentru cheltuielile ce vizează activităţile economice.

Teodorovici a vorbit de asemenea despre un fond de dezvoltare şi investiţii pentru proiectele comunităţilor locale şi ale universităţilor, prin care se vor putea finanţa poriecte în educaţie, sănătate, dezvoltare locală, infrastructură. Bugetul este de aproximativ 10 miliarde de euro, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

„De asemenea, un punct foarte important şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%”, a spus el.

El a spus că sunt practici incorecte faţă de populaţie şi de aceea au fost propuse măsuri.”În România, randamentul capitalului la nivelul bancar este de peste 21%, practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda la depozite”, a afirmat el.

Teodorovici a anunţat că se propune pentru 2019 aplicarea de la 1 septembrie a unui punct de pensie majorat, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 704 lei.

De asemenea, în 2019 se menţine sistemul privind vouchere de vacanţă pentru sectorul bugetar de 1.450 de lei.

O altă măsură anunţată este devansarea aplicării creşterilor pentru cadrele didactice din 2022 la 1 septembrie 2020.

Totodată, Teodorovici a spus că sunt şi măsuri care reglează aspecte tehnice: obligarea administraţiilor publice de a raporta online execuţia bugetară din 1 august 2019.

„Guvernul României a decis astăzi plafonarea preţului la gaze şi la energie electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toţi consumatorii casnici. De asemenea, trebuie să ştiţi că şi pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat, pentru următorii trei ani de zile, acesta va fi însă un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus, dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa, din cauza dividendelor care vor fi reduse”, a spus consilierul premierului Darius Vâlcov.

El a mai spus că acest cost va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

Vâlcov a prezentat şi alte măsuri: aprobarea acordării de granturi de până la 500.000 de euro pentru firme, fundaţii şi ONG-uri pentru construirea de grădiniţe cu program sportiv, în timp ce în domeniul comunicaţiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vânzarea licenţelor  5G şi un nivel minim de aproximativ 2 miliarde de euro pentru prelungirea licenţelor 3G.

„Totodată, pentru cei care activează în acest sector, s-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat”, a spus Vâlcov.

El a anunţat că în şedinţa de vineri s-a hotărât majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc, cu 2% pe cifra de afaceri.

„În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, contribuţia a rămas în continuare de 3,75%. Şi ne amintim cu toţii cum anul trecut când s-a reduc această contribuţie toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici, bineîneţeles Guvernul ştiind ceea ce spune a anticipat că vor fi venituri mai mari şi după 11 luni veniturile din aceste contribuţii în 2018 au fost de 7,06 miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017 de 6,52 de miliarde de lei”, a adăugat Vâlcov.

El a menţionat că s-a redus comisionul de administrare, de la 2,5 la 1%. „Li s-a permis administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat. Totodată, pentru că vorbim de administrarea unor sume imense, vorbim de administrarea a aproximativ 10 miliarde de euro, s-a solicitat ca într-un termen de un an de zile aceste societăţi să ajungă la un capital social după cum urmează: dacă administrează fonduri de până la 100 milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor admnistrate, dacă administrează fonduri  între 100 de milioane de euro şi 500  de milioane de euro  capitalul social trebuie să fie de  7%, iar peste 500 de milioane de  euro capitalul social trebuie să fie de  10%”, a detaliat Vâlcov.

El a mai spus că în şedinţa de Guvern s-a crescut plafonul privind acordarea ajutorului minim de încălzire de la 614 lei la 750 de lei, iar în domeniul construcţiilor salariului minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei brut şi se diminuează taxele pe muncă în acest sector

Altă măsură: Salariul minim în construcţii va creşte la 3000 de lei brut de la 1 ianuarie 2019

„În urma acordului semnat cu patronatele din construcţii, salariul minim în domeniul construcţiilor a crescut la 3.000 de lei brut, va creşte de la 1 ianuarie 2019, şi, totodată, taxele pe muncă în acest sector au fost diminuate, după cum urmează: impozitul pe venit de la 10% va fi zero, CASS-ul de la 10% va fi zero, CAS-ul de la 25% va fi 21,25% şi contribuţia angajatorului de la 2,25% va fi 0,337% „, a declarat Darius Vâlcov, vineri seară, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Cu alte cuvinte, a adăugat el, „salariul minim net în domeniul construcţiilor va fi de 500 de euro, aşa cum Guvernul s-a angajat la 1 decembrie, prin acordul cu patronatele din zona construcţiilor”. 

De la 1 ianuarie 2019, toţi bugetarii vor primi anual două salarii minime ca indemnizaţie de hrană

Toţi salariaţii de la stat vor primi, începând cu 1 ianuarie 2019, indemnizaţie de hrană, reprezentând două salarii minime pe economie, a declarat vineri seara, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

„Începând cu 1 ianuarie 2019, toţi salariaţii vor primi anual două salarii minime pe economie drept indemnizaţie de hrană. Era o prevedere în ordonanţă şi nu era clar dacă se proroga sau nu. Se aplică de la 1 ianuarie 2019”, a spus Teodorovici.

Acordarea indemnizaţiei de hrană este prevăzută în Legea 15/2018 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Anul trecut însă, prin Ordonanţa de Urgenţă 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene în anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii şi nici indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.