Viața trăită de românii săraci din diaspora: Ziua Națională sărbătorită prin apeluri video. Doar așa își văd unii oameni soțiile și copiii în timp ce aleargă după bani

Viața în diaspora nu este deloc ușoară. Străinătatea i-a furat unui român tot ce avea mai prețios. Aflat în goana după bani, a uitat să se ocupe de ce era cua devărat important pentru el, și anume familia.

Citește și: Românii din diaspora se întorc acasă de sărbători. Sumele uriașe pe care le plătesc pentru un apartament închiriat în regim hotelier

Viața tristă a unui român din diaspora plecat să muncească pentru familia pe care nu o cunoaște

Românul nostru a plecat de acasă când avea doar 18 ani. Acum, ajuns la 53 de ani, tot în străinătate se află, însă s-a obișnuit cu această viață. Chiar și așa, se declară un patriot adevărat, însă altă cale pentru a-și întreține familia formată dintr-o soție și doi copii nu avea. Este povestea lui Dumitru Rusu, un tată din Iași, care din dorința de a le oferi un viitor celor mici a plecat în străinătate, dar nu s-a mai întors.

Își vede soția și cei doi copii printr-un ecran, observă că au crescut și au responsabilități și păreri diferite de ale lui. Simte și că cei mici nu îl mai strigă cu aceeași dragoste ca odinioară. Suferă și se macină atunci când copiii săi, care acum au 25, respectiv 23 de ani, îi reproșează că nu le-a fost alături, dar le promite că va veni acasă la vară, pentru două săptămâni.

Alte articole

Marcel Ciolacu a vrut să emigreze în Anglia: „În anul 1991, am vrut să rămân la Londra, în diaspora, dar nu am reuşit. Fratele meu a reuşit, a locuit vreo 15 ani în Germania, cu familia”

George Simion i-a vizitat pe românii care muncesc în Belgia, iar sâmbătă merge în Spania, pentru a fi ”alături de cei care au nevoie de ajutor”

Dumitru lucrează în diaspora, respectiv Marea Britanie, iar după ce ajunge de pe șantier își pregătește singur de mâncare, în liniște. Se duce la culcare pentru că a doua zi, la ora șase dimineața, trebuie să fie în picioare pentru a merge din nou la muncă, totul pentru familia lui.

„Tata a plecat în străinătate după Revoluție, mai exact în Turcia. A crezut că va scăpa de sărăcie, a muncit din greu și a promis că va strânge suma necesară pentru a ridica o casă și după se va întoarce în țară. Așa a făcut, s-a întors acasă, mama și tata s-au căsătorit, doar că a constatat că banii tot nu-i ajungeau, mai ales pentru că a mai apărut ceva, un copil. Familia s-a mărit, prin urmare, cheltuielile erau mai mari. La 22 de ani a plecat în Italia, tot pe șantier, și avea un singur scop, anume să ne facă pe mine și pe mama fericite. Nu a fost acasă când m-am născut”, mărturisește fiica acestuia.

A omis totuși să-i ofere și dragostea părintească fiicei sale. Copilul s-a născut perfect sănătos, semăna leit cu el, însă nu a fost acolo să o ia la piept atunci când a venit pe lume. Aveau nevoie de el la muncă. A văzut-o  pentru prima oară când deja împlinise nouă luni. S-a mai întors acasă când fetița împlinise trei ani și a rămas încremenit atunci când copila și-a întrebat mama cine este bărbatul care le vizitează.

„Mama mi-a povestit cum mă uitam la tata și nu știam cine este. El venise cu brațul plin de cadouri, dar nu am îndrăznit să mă apropii. Pentru mine era doar un străin pe care-l văzusem pentru prima dată. Mama mi-a spus că atunci m-am uitat în ochii ei și am întrebat-o cine este el”, adaugă fata.

Nu-l cunoștea pe propriul tată, care pentru ea era doar un străin. Atunci a hotărât să stea acasă mai mult de două săptămâni și a găsit o soluție prin care să-și facă micuța să-l strige „tată”, anume îi cumpăra bomboane, iar de fiecare dată când i le dădea o făcea să repete cuvântul. După ce fetița a înțeles că el este tatăl său, a plecat iar în diaspora, lăsând-o acasă plângând alături mamă și încă un copil despre care nu știa.

S-a născut și cel de-a doilea copil, el nu a știut nimic, pentru că la vremea respectivă nu avea telefon ca să sune acasă. Cu toate acestea, în Italia s-a întâlnit cu un prieten care i-a oferit un cadou, un costum perfect pentru un nou-născut. Bărbatul a devenit confuz, pentru că știa că n-o să-i vină fetiței de trei ani pe care a lăsat-o acasă. Surpriza a fost mare când a aflat că de fapt mai are o fată. Cu toate acestea, nu a putut să vină acasă, pentru că cheltuielile se dublaseră, având în vedere că familia s-a mărit, așa că a rămas la muncă.

Era bucuros, știa că fetele lui erau cuminți, dar nu avea de unde să știe cum se chinuie mama lor să le crească singură sau cum îi duc lipsa. Cu toate acestea, a hotărât să nu mai stea singur în străinătate. Casa nu era încă gata, așa că avea nevoie de un ajutor. În anul 2005, atât el, cât și soția au plecat în Italia, lăsându-le pe cele două fete la bunici. Cea mai mică nici măcar nu vorbea atunci. Ea încă își amintește cum s-a rugat bunica, două săptămâni, să nu mai plângă și să accepte să se joace cu copiii din vecini. Mai târziu i-a spus acesteia că merge pentru că i-a promis mamei că va fi cuminte și nu vrea să o supere. Pachetele cu dulciuri nu întârziau să apară, erau multe jucării care mai de care mai colorate.

„La momentul respectiv stăteam la bunica. Ea ne-a povestit că nu ne bucuram atunci când veneau pachetele și vedea cum ne întristăm pentru că din mașina cu care acestea veneau nu coborau și părinții noștri. Atunci nu ne doream nimic altceva decât să-i vedem și pe ei la serbările care se făceau la grădinița, unde de fiecare dată îi vedem pe ceilalți copii cum sunt aplaudați de părinții lor”, destăinuie tânăra.

Fetele începeau să o uite și pe mamă, pentru că suna foarte rar și nu vorbea cu ele pentru că o cuprindea dorul. A hotărât să se întoarcă acasă în anul 2012, pentru că nu mai rezista. Dumitru a rămas, însă, în Italia, pentru că banii încă nu erau suficienți, iar nevoile erau din ce în ce mai mari. A aflat că în Marea Britanie se câștigă mai bine, așa că în anul 2018 a plecat din nou. S-a trezit iar singur printre străini, departe de casă, de familia pe care de fapt nici nu o cunoștea foarte bine. Astăzi, de 1 decembrie, este la muncă. Cu toate acestea, încă se gândește cum ar fi fost dacă rămânea în țară.

A pierdut aproape tot de când este plecat în diaspora, nu și-a văzut fetele cum cresc, nu a reușit să le fie alături atunci când acestea întâmpinau o problemă pentru că nici nu știa, iar ele nu aveau încredere în el pentru că nu îl cunoșteau. Nu a fost acasă când copiii lui au absolvit clasa a opta, nici la liceu și cu atât mai puțin când acestea au absolvit facultatea. Acum încearcă să le explice copiilor, care acum sunt adevărați adulți, că a plecat în străinătate pentru ei, însă nu are cu cine să vorbească. Nu-l mai ascultă și nici măcar nu mai țin cont de părerea lui. Sunt supărate pentru că pe ele nu le-a întrebat nimeni ce își doresc, banii sau pe mama și pe tata aproape. Deși erau mici, știau ce valorează mai mult pe lumea asta.

La vârsta de 53 de ani, își cunoaște familia doar superficial, are bani suficienți, însă nu-l mai ajută cu nimic, pentru că pe fetele lui nu le mai interesează situația financiară. Ele consideră că părintele lor a preferat banii și le-a sacrificat copilăria, adolescența și tinerețea. Astăzi, de 1 decembrie, patriotul din diapora încă se gândește la faptul că și-a pierdut cea mai frumoasă parte a vieții printre străini pentru o sumă de bani.

Citește și: Preotul Vlad Pimen, către românii din diaspora: „Ar trebui să sărutați picioarele la cei care au rămas în țară, că aveți unde veni!”