„O perioada, valurile vietii ne-au facut colegi. Nu la SRI, lasati visurile umede, ci la APAPS (fostul FPS). El era secretar general, eu eram consilierul ministrului. O vreme am impartit si aceeasi secretara, pe Nuti, o femeie brici, tipla. Rar am vazut un tip mai riguros, mai tipicar, mai elegant”, a scris Victor Ciutacu pe Facebook.
„Cea mai misto amintire cu el o am de acolo. Eram in concediu si lefurile inca se dadeau cash. Ma intorsesem de la mare si mi-era fomica. Mi-a luat secretara (cealalta, Veronica) banii si m-a sunat sa vin sa-i ridic. La aproape 40 de grade, m-am suit in taxi in sort, adidasi (fara sosete) cu sireturile desfacute, sapca intoarsa invers pe cap. Dupa ce am trecut (cu greu) de portar, am luat cascavalul si am dat sa-l salut pe ministru, Ovidiu Musetescu, Dumnezeu sa-l odihneasca. Era in sedinta cu directorii si consilierii, n-am mai bagat capul. La sfarsit, cand au iesit, pe o caldura infernala (cladirea era un cosmar termic), generalul era, ca de obicei, ca scos din cutie: costum, camasa apretata inchisa pana la ultimul nasture, cravata dreapta. Dam nas in nas, ne salutam si zambim amandoi. “Intri in cantonament sau iesi, Victore?”
Dumnezeu sa-l odihneasca!”, a mai scris Victor Ciutacu pe Facebook.
P.S. Stiindu-ma cu gura mare si proasta, el m-a averizat sa nu ma apuc sa vorbesc nerozii in pravalie si sa dau scurt viteza solicitantilor, ca-i totul cablat, conchide Victor Ciutacu.
Citeşte şi
Victor Ciutacu, după ce Marcel Ciolacu a organizat consultări cu ONG-urile pe tema regimului sponsorizărilor: „Pe lângă reputatul om de film Poponeț și făuritoarele de spitale USR, premierul ar fi trebuit să-l invite și pe Magician cu rucsăcelul lui plin cu citostatice de contrabandă”
General-maior în retragere, VICTOR MARCU, fost prim adjunct al directorului Serviciului Român de Informații ( 1992- !995 ) a încetat fulgerător din viață în noaptea de 18/19 decembrie 2023.
Născut la 28 iunie 1943 în Moroieni-Dâmbovița din părinți țărani, a cunoscut de mic copil viața grea și cu multe privațiuni din lumea satului românesc supus tranformărilor dictate de contextul istoric al sovietizării României, localitatea natală aflându-se în zonă de ocupație militară.
După absolvirea unei școli profesionale , în paralel cu activitatea în fbbrică a urmat studiile liceale, iar în perioada 1965-1968 a frecventat cursurile Școlii Miitare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne, iar în anul 1970 a absolvit Facutatea de Științe Juridice a Universității din București.
Ca ofițer de informații pentru securitate națională și-a desfășurat activitatea în domeniul contraspionajului economic ( 1968-1972 ), iar următorii 20 de ani în Serviciul Extern al Securității României.
Neacomodări de principii fundamentale cu directorul Serviciului de Informații Externe l-au determinat să se transfere la Serviciul Român de Informații, fiind numit prim adjunct al directorului SRI.
Ca prim-adjunct al directorului SRI a avut contribuții esențiale la consolidarea doctrinar-organizatorică a activității de informații pentru securitate națională în contextul geopolitic al tranziției de la totalitarism către societatea democratică.
Victor Marcu și divergențele cu directorul SRI
Deosebirile fundamentale, până la divergențe, dintre generalul Victor Marcu și directorul SRI cu privire la sistemul viitor de alianțe al României, precum și propensiunea unor membri ai conducerii Serviciului de implicare în activități ce-i plasau în conflicte de interese au dus la îndepărtarea , deloc elegantă, printr-o înscenare tipic kaghebistă, a generalului din funcția de prim adjunct al directorului, în luna august 1995
Prin Decretul nr. 70 din 19 aprilie 1996 al Președintelui României Ion Iliescu, generalul Victor Marcu a fost trecut în rezervă.
Generalul Victor Marcu a servit cu credință , temeritate , devotament și onestitate profesională România, a iubit istoria poporului român , a cinstit tradițiile neamului și-a adorat familia și respectat prietenii.
Toți camarazii lui Victor suferă, alături de familia sa îndoliată, greaua și ireparabila pierdere a unui om a cărui înălțare în veșnicie ne va lipsi și nu vom putea crede că nu mai este prinre noi.
Vom păstra vie memoria ta. Drum lin spre astre, iubite camarad.