Victor Ciutacu, faţă în faţă cu Florian Coldea, interviu exploziv care explică totul despre caracatiţa devoalată de DNA în 2024

Victor Ciutacu a analizat din toată unghiurile cazul Coldea. „Unul dintre comandamentele „bibliei” serviciilor de informații e să nu lași urme. Coldea și Dumbravă au lăsat dâre, ca limacșii. Întâi de toate, s-au lăsat înregistrați și, mai mult decât atât atât, s-au înregistrat unul pe celălalt. Că tot musteau de încredere reciprocă. După aia, în loc să perpetueze sfântul obicei al șpăgii la purtător, s-au apucat să albească banii, să încaseze pe factură și să dea TVA la stat. Și, mai mult decât atât, să împrăștie banii, prin tranzacții bancare, de la avocatul Doru Trăila către toată generălimea care forma cercul Coldea din perioada cât împărățea SRI. Au dat băieții și fetele de-a dura cu bănișorii, prin aceeași bancă, de-i prindea și un orb dacă se întrebuința olecuță”, a declarat prezentatorul România TV.

„Contracte i-a dus capul să-și facă, dar atât. În ce au constat prestațiile reciproce? Nici ei n-au habar, că livrabile nu s-au mai transmis de la prestatori la banaeficiar. Adică au comis fix prostiile pentru care au umplut pușcăriile cu fraieri neconformi în vremurile de tristă amintire ale statului paralele. Iar acum sunt șocați, ca niște copii prinși la copiat, că defilează Mihaela Iorga-Moraru cu extrasele lor de cont pe toți pereții. Un procuror cu experiența acesteia, cu clienți de rang înalt pe răboj, executați pe baza probelor indirecte, îi mănâncă pe pâine. Dacă are voie, să fim bine înțeleși, că dacă vă uitați la România TV nu sunteți atât de naivi să vă închipuiți că spaima de la DNA e chiar de capul ei. Destructurarea rețelei Coldea, cu Dumbravă, Cocoru, Anaconda și toată liota lor abuzivă, se cheamă, în termeni specifici, operațiune. La fel cum au fost și altele oarecum similare, dar nu neapărat de aceeași amploare. S-a dat liber la Coldea și la caracatița infernală pe care a creat-o și a coordonat-o. Pare să fi venit momentul sacrificiului ritualic. Nimeni nu e veșnic. Puterea se câștigă și se păstrează cât te ține fizicul. Uneori, ca și în cazul ăsta, ți se spune de la obraz când să te oprești. Dacă te încăpățânezi și nu pricepi de vorbă bună, mori pe sabia ta…”, a mai spus Victor Ciutacu.

Interviu acordat de Florian Coldea, prim-adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii, postului de televiziune: „Antena 2”, în cadrul emisiunii „Vorbe grele”. Vă prezentăm

„V. Ciutacu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine aţi revenit la ‘Vorbe grele’! România a terminat la egalitate cu Franţa, 0 – 0, în primul meci disputat la Campionatul European de fotbal. Nu-i nici bine, nu-i nici rău. E mai bine decât dacă ar fi fost rău. In această seară, o ediţie specială. Avem o exclusivitate şi vom afla cum se vede România din spatele cortinei. Invitatul meu este misteriosul domn Coldea, prim-adjunct al Directorului SRI. Bună seara, domnule general! Bine aţi venit la ‘Vorbe grele’! Pentru prima dată într-un studio de televiziune, nu?
F. Coldea: Bine v-am găsit, domnule Ciutacu, pe dumneavoastră şi pe telespectatorii postului dumneavoastră, la care lucraţi! E interesant cum fotbalul nu înseamnă doar un sport oarecare, ci este chiar consecinţa sau imaginea concretă a unor anumite paradigme a evoluţiilor internaţionale.
V. Ciutacu: Vă place fotbalul?
F. Coldea: Interesant, da. Chiar o scurtă bucată de timp, am jucat la UTA Arad, la juniori.
V. Ciutacu: Aţi jucat la UTA Arad?
F. Coldea: Da. Probabil ştiţi, sunt din judeţul Arad.
V. Ciutacu: Si sunteţi tânăr, domnule general. M-am uitat pe CV-ul dumneavoastră. Sunteţi născut în ’71?
F. Coldea: Da.
V. Ciutacu: Sunteţi mai mic cu un an decât mine, sunteţi general, prim-adjunct al Directorului SRI şi un personaj misterios, despre care s-au ţesut atâtea legende.
F. Coldea: Un anumit gen de legende este şi firesc în jurul personajelor, ca să spun aşa, din cadrul serviciilor de informaţii ale României, ale tuturor ţărilor. Este important ca în acest context totuşi să lăsăm să transpară anumite lucruri, dar aş vrea, înainte de toate, să spun cam în ce context am ajuns la emisiunea dumneavoastră. Pentru telespectatori e foarte important.
V. Ciutacu: Pentru mine e o bucurie şi probabil va fi foarte interesant să audă şi telespectatorii noştri.
F. Coldea: In primul rând, datorită faptului că domnul Director, din motive obiective, n-a putut participa, domnul Director George Cristian Maior, şi datorită faptului că conducerea Serviciului nostru a făcut o promisiune dumneavoastră, în primul rând postului pe care dumneavoastră îl reprezentaţi, dar şi datorită faptului că, potrivit legii, sunt înlocuitorul dânsului la comanda Serviciului. Pe cale de consecinţă… Si nu în ultimul rând, şi faptul că sunteţi reprezentantul unei generaţii tinere, care ne apropie, într-adevăr m-a făcut să accept cu bucurie invitaţia dumneavoastră.

Alte articole

Dosarul generalilor, pe masa magistraților de la Curtea de Apel. Florian Coldea, în fața jurnaliștilor: „Pe scurt, penibil, niște prostii”

Generalul Dumbravă iese la atac. Amenințări pe bandă rulantă la adresa denunțătorului Cătălin Hideg și a procurorilor: ”Știți că Hideg este un nume destul de rar și în traducere în limba română înseamnă ”răcoare”. (…) În momentul în care un referat s-a scurs in presă în dosarul Colectiv la Parchetul General un procuror s-a sesizat din oficiu și a existat un dosar penal”

EXCLUSIV George Simion, despre cazul Coldea: „Securişti borfaşi, domnul Coldea merită închis ani mulţi”

V. Ciutacu: Să ştiţi că plăcerea este a noastră şi invitaţia şi pentru domnul Maior este deschisă în continuare. Ii urăm sănătate domnului Director! Că am înţeles că a avut o mică problemă de sănătate.
F. Coldea: Un mic incident.
2
V. Ciutacu: Un mic incident şi ne-a oferit… vedeţi, până la urmă, tot răul e spre bine, ne-a oferit posibilitatea de a sta de vorbă în faţa camerelor de luat vederi. Si acum, dacă tot suntem la fotbal, domnule Director adjunct… Nu? Cum e titulatura? E prim-adjunct al Directorului.
F. Coldea: Da.
V. Ciutacu: E îngrozitoare titulatura asta. Domnule general, e mai simplu aşa, serviciile, mai mult sau mai… mie nu-mi place denumirea ‘serviciile secrete’, pentru că în definitiv nu sunt secrete, e un serviciu oficial al statului român, nu-i un serviciu secret.
F. Coldea: Activitatea e secretă.
V. Ciutacu: Activitatea e secretă. Serviciile speciale au tangenţe cu fotbalul, aici şi oriunde în lumea asta? Sunt implicate?
F. Coldea: Oricât de paradoxal ar fi, un anumit gen de tangenţă există cu lumea fotbalului şi chiar astăzi, în emisiune, mi-am permis să iau cu mine o carte care este un best seller naţional în Statele Unite ale Americii şi care este scrisă de un celebru jurnalist din Statele Unite, Franklin Foer, cum fotbalul explică lumea. Se intitulează cartea, nu ştiu dacă poate fi văzută, nu facem reclamă neapărat…
V. Ciutacu: Nu e nicio problemă. Focalizaţi un pic pe carte! Tineţi-o aşa, că o să focalizeze pe…!

F. Coldea: Dar e extraordinar de interesantă cartea şi o recomand. Este recomandată nu doar fanilor, ci şi oamenilor de informaţii şi jurnaliştilor, până la urmă.
V. Ciutacu: Cum explică concret fotbalul lumea, domnule?
F. Coldea: Practic, ceea ce încearcă să explice jurnalistul este cum câteva echipe din Europa, ia în calcul fotbalul mondial, practic, reflectă situaţia actuală din Europa şi anumite tendinţe actuale, sociale, politice. Spre exemplu, arată cum noul se suprapune cu vechiul şi coexistă într-o anumită manieră şi…
V. Ciutacu: Dă şi nişte exemple concrete sau se discută la modul teoretic?
F. Coldea: Si dă nişte exemple extrem de concrete. La acest punct, face referiri la situaţia din Italia, unde o echipă a vechilor industriaşi, Juventus, a ajuns nu numai în suferinţă, dar să fie învinsă mereu de echipa noii generaţii, noii oligarhii, până la urmă, AC Milan, de Berlusconi. De asemenea, explică într-o manieră foarte interesantă şi, până la urmă, extrem de pasional de urmărit, dacă doriţi, situaţia din Iugoslavia şi situaţia echipei ‘Steaua Roşie Belgrad’, cu fanii ei, cu legăturile echipei, cu mafia din Iugoslavia şi aşa mai departe. Extraordinar de important, şi nu în cele din urmă, un anumit gen de naţionalism, dacă doriţi, situaţia campionatului spaniol, cu Barcelona, Catalonia, cu celebrele tendinţe de separatism, după cum ştiţi.
V. Ciutacu: Pe criterii etnice?
F. Coldea: Pe criterii etnice, şi Real Madrid. Si nu în cele din urmă, ieri am avut, cred, cel mai bun exemplu, arătând cum o echipă naţională, Germania, care a adoptat, în condiţiile globalizării, doi jucători de origine poloneză…
V. Ciutacu: De-a dreptul născuţi în Polonia.
F. Coldea: A fost învinsă…
V. Ciutacu: A învins.
F. Coldea: A învins, mă scuzaţi, Polonia a fost învinsă de către jucători din Polonia. In condiţiile globalizării, lucrurile astea arată o anumită situaţie cu care ne confruntăm şi noi.
3
V. Ciutacu: Domnule general, asta voiam să vă întreb. Bun. Eu refuz să cred că toate astea, care sunt tendinţe mondiale, după cum spuneţi dumneavoastră, ocolesc România. Deci dacă, să spunem, există ce spuneaţi dumneavoastră la italieni, cu noua şi vechea oligarhie, la sârbi, cu crima organizată şi ‘Steaua Roşie Belgrad’, ştiu că sunt şi la unguri legături între galeriile de la Ferenczvarosz, spre exemplu, şi extrema
dreaptă. La noi există? Până la urmă, sunteţi Serviciul care se ocupă de siguranţa naţională. Nu vă cer să divulgaţi acum, în emisiune, cine şi cu ce se ocupă dintre băieţii ăştia, dar există un fenomen sub monitorizare şi la noi?
F. Coldea: Si noi ne confruntăm, sigur, într-un anumit grad de interdependenţă cu situaţia din Uniunea Europeană şi din Europa, cu exemplele pe care le-aţi dat. Si noi ne confruntăm, în România, cu primii germeni ai unor asemenea fenomene.
V. Ciutacu: Poate fi ţinut sub control?
F. Coldea: Vă asigur că sunt în monitorizarea Serviciului nostru anumite aspecte care vizează în primul rând securitatea naţională, iar aspectele concrete ce ţin de ilegalitate, de prevenirea unor stări, fenomene care pot afecta securitatea noastră sunt transmise organelor abilitate, în speţă Poliţia, în cazul României.
V. Ciutacu: Apropo, este faimosul scandal, şi nu numai…, mă rog, vârful aisbergului este cel al valizei cu bani, ştiţi povestea, cu domnul Becali, cu Clujul. SRI-ul a avut vreo implicare în acel caz?
F. Coldea: Acum ar fi dificil, vă daţi seama, în cadrul acestei emisiuni, să fac confirmări sau infirmări legate de un caz care este în derulare în justiţie, dar în general vreau să vă spun cum evoluează lucrurile. Dacă suntem solicitaţi, ca prestatori de servicii, bineînţeles…
V. Ciutacu: Acolo este vorba despre DNA, Direcţia Naţională Anticorupţie, care urmăreşte un caz presupus de corupţie. DNA-ul cu asta se ocupă. Se vorbea că s-aufăcut înregistrări de convorbiri telefonice şi că, în urma acestor înregistrări, s-ar fi devoalat toată combinaţia respectivă. Dacă s-au făcut înregistrări de convorbiri telefonice, bănuiesc că s-au făcut legal, că DNA-ul a solicitat atât cooperarea serviciilor
specializate, cât şi mandate judecătoreşti.
F. Coldea: Acuma, fără nicio îndoială, aş vrea să vă spun că, în general, vizavi  de situaţia interceptărilor, chestiuni sensibile din serviciile de informaţii…
V. Ciutacu: O să discutăm despre asta.
F. Coldea: … sunt foarte multe poveşti pe piaţă, dacă îmi permiteţi. Dar pot să vă spun următoarea chestiune, că, dacă DNA-ul sau orice altă instituţie din România îşi obţine mandate legale, cu aprobarea judecătorului, cu mandat judecătoresc, Serviciul nu are altceva de făcut decât să respecte o hotărâre judecătorească şi să pună în aplicare…
V. Ciutacu: Deci concret, se face prin dumneavoastră, da?
F. Coldea: Doar în situaţia DNA-ului şi a fost expus de nenumărate ori, noi doar punem în aplicare, în sensul că semnalul este transmis la instituţia care ne solicită, fie că-i vorba de Poliţie, fie că-i vorba…
V. Ciutacu: Deci nu dumneavoastră iniţiaţi ascultarea, dumneavoastră prestaţi la comanda clientului.
F. Coldea: Exact, la comanda clientului.
V. Ciutacu: OK. 1313 numărul de SMS, aşteptăm mesajele dumneavoastră pentru domnul Coldea, pentru mine, pentru emisiune în general. Domnule general, aţi jucat fotbal, sunteţi tânăr. Cum aţi ajuns de la fotbal, de la UTA Arad, de la juniori de la UTA Arad, până în fruntea Serviciului Român de Informaţii, până la urmă?

Victor Ciutacu, dezvăluirea momentului după interviul istoric cu Coldea: „Nu a mai apărut la tv”

F. Coldea: Este într-adevăr o chestiune interesantă, aşa, cel puţin pentru o întreagă generaţie de ofiţeri din cadrul SRI, care au venit, vă asigur, animaţi de cele mai sincere dorinţe de a contribui într-un fel la valorile astea, care acum nu mai spun întotdeauna foarte mult: apărarea securităţii naţionale. Vreau să vă spun că n-am avut şi nu am în continuare, în cadrul Serviciului sau altor instituţii de forţă din ţară, niciun fel de rude sau antecedente, ca să spun aşa, din punct de vedere al legăturilor. Am dat, în anul 1992, examen la Academia Naţională de Informaţii, pe care am absolvit-o după 4 ani, după care am fost repartizat, alături de soţia mea, în cadrul Serviciului Român de Informaţii. Practic, din 1996 şi până în anul 2005, când am fost numit în această funcţie, eu mi-am desfăşurat activitatea ca ofiţer operativ în cadrul SRI, respectiv pe probleme de antiterorism.
V. Ciutacu: O să discutăm despre problemele de antiterorism şi despre una  dintre misiunile, până la urmă, încununate cu succes ale dumneavoastră, cea cu faimoşii răpiţi din Irak.
F. Coldea: Ale Serviciului.
V. Ciutacu: Ale Serviciului, dar unde aţi fost şi dumneavoastră implicat.
F. Coldea: Ale tuturor.
V. Ciutacu: După o scurtă pauză de publicitate.
Publicitate
V. Ciutacu: Din nou în direct la ‘Vorbe grele’. 1313 numărul de SMS. Florian Coldea, general, prim-adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii, invitat. Domnule general, românii au încă deasupra capetelor – sau, mă rog, cei care au apucat să fie majori – spectrul fostei Securităţi. Există povestea asta, iar dumneavoastră, ca  Serviciu, sunteţi, până la urmă, moştenitorul legal al unei instituţii care, mă rog, s-a
desfiinţat, sau în ce măsură s-a desfiinţat nu se ştie, la începutul anilor ’90, după aia, prin înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii, practic, aţi preluat şi arhivă şi tot, din câte am înţeles. Se tot discută despre decomunizarea sistemului, de la cel politic până la cel al serviciilor. Mai aveţi cadre de nădejde acolo de la băieţii veseli? F. Coldea: Domnule Ciutacu, asta e o chestiune care mereu este preluată,
amplificată, ca să spun aşa…
V. Ciutacu: Insuşi şeful statului e unul dintre promotorii teoriei decomunizării şi ruperii totale de trecut.
F. Coldea: Serviciul Român de Informaţii nu este Departamentul Securităţii Statului. Aici am vrea să fim foarte clari şi nu doar în termeni de titulatură, ci şi în termeni de responsabilităţi şi într-o ecuaţie mult mai largă şi mai amplă, ca să spun aşa. Două lucruri aş vrea să vă spun, poate unul chiar în premieră. Suntem în faza în care aproape că s-a definitivat sau oricum este spre sfârşite predarea întregii arhive care nu
ţine de securitate naţională a României la CNSAS. Mă refer aici, când spun, la un procent în jur de 1% din peste 2 milioane de dosare. Asta pe de o parte… V. Ciutacu: Domnule general, dar ăsta e un proces perpetuu. Noi, de la instalarea domnului Băsescu ca preşedinte, cam o dată pe an anunţăm că suntem aproape gata cu predatul dosarelor la CNSAS. Cât mai durează?
5
F. Coldea: Nu, nu. S-a spus foarte clar că este un proces amplu, extrem de atent evaluat şi care este – repet, poate chiar în premieră – extrem de aproape de finalizare. Eu mă refer poate până într-o săptămână, 10 zile…
V. Ciutacu: Deci dumneavoastră spuneţi că în jur de 1% ar ţine de…
F. Coldea: … de securitatea naţională, şi asta stabilit în comisii mixte, nu e viziunea unilaterală a Serviciului, pentru chestiuni de sensibilitate mare, de afectare a unor relaţii bilaterale şi aşa mai departe, dar restul… Eu nu cred că mai este o instituţie în România care să fi predat 99% din arhive, pe de o parte… V. Ciutacu: Domnule general, dumneavoastră staţi pe un morman de dosare. Le predaţi acum, dar nu sunteţi singurii. Mai există SIE care are dosare, mai există Direcţia de Informaţii a Armatei, mai există Arhivele Naţionale… dosarele astea, n-ar fi logic, civilizat, nu ştiu cum să vă spun… Eu personal nu sunt excesiv de marcat de tarele trecutului, să vreau să scormon prin ele, dar n-ar fi mai logic ca totul să fie într-un singur loc, unde… ce spuneţi dumneavoastră… ce nu ţine de siguranţa naţională să poată fi puse la dispoziţia marelui public doritor? Că bănuiesc că, din 22 de milioane, o fi vreun milion care sunt foarte interesaţi.
F. Coldea: Acum, domnule Ciutacu, noi nu putem acţiona decât în cadrul legii.
V. Ciutacu: Sunt de acord cu dumneavoastră.
F. Coldea: Potrivit legii, Serviciul, pe dimensiunea şi din punctul de vedere strict al Serviciului, vreau să vă spun că şi-a făcut nu doar în spiritul legii, ci şi în litera ei, în straturile cele mai profunde datoria. In al doilea rând, aş vrea să vă spun că un număr extrem de redus de specialişti foarte buni şi-au păstrat doar locul în cadrul Serviciului.
V. Ciutacu: Există un procentaj? Să spunem, nu ştiu, SRI e 100% format din nu stiu câte cadre… Cât la sută mai sunt specialişti…?
F. Coldea: Eu pot să vă spun pe zona informativ-operativă, de care eu răspund în cadrul Serviciului, potrivit celor stabilite la nivelul conducerii Serviciului, sunt în jur de 100 de persoane, în toată ţara, pe tot ceea ce înseamnă… din personalul Serviciului.
V. Ciutacu: Din câţi, domnule general? Câţi sunt operativi în ţară?
F. Coldea: Cifra rămâne în continuare secretă. Asta potrivit legii.
V. Ciutacu: Bun. Nu vă cer la centimă, dar e un procent mic suta asta de oameni?
F. Coldea: E sub 1%. Nu pot să vă spun asta în mod clar. Asta pe de o parte…
V. Ciutacu: Domnule general, dar nu există în continuare riscul ca dosarele astea, câte mai sunt nepredate, să poată fi folosite în continuare ca troc, ca şantaj politic? N-a existat campanie electorală de la Dumnezeu, din ’90 încoace, să nu mai apară câte ceva, despre unul, despre altul.
F. Coldea: Păi, asta este o chestiune foarte interesantă. Chiar în această campanie, care a fost destul de activă, ca să spun aşa, vreau să vă spun că Serviciul nostru e poate pentru prima dată când nu a fost acuzat de niciun fel de legături cu această situaţie. Poate aţi urmărit, noi vă asigurăm că urmărim cu multă atenţie atacurile sau poate referirile, mai precis, la adresa Serviciului şi pentru prima dată s-au făcut referiri la unele documente predate de noi deja la CNSAS, ceea ce arată încă o dată că avem un volum extrem de redus, şi vă spun asta în cunoştinţă de cauză, de materiale care au fost agreate, potrivit legii, în cadrul unei comisii mixte, ca fiind de securitate naţională. In rest, nu suntem preocupaţi să ţinem balasturi.
6
V. Ciutacu: Domnule general, apropo de alegeri, vreau să vă întreb: au fost cazuri, evident că le-aţi văzut la televizor, de genul acuzaţiilor de fraudă în masă, s-a ajuns chiar până şi la anularea alegerilor în două localităţi. Sigur, cazuri izolate deocamdată, amândouă aproape de Bucureşti, amândouă interese imobiliare şi în amândouă… Vreau să vă întreb, dumneavoastră aveţi vreo abilitare legală? Chestia
asta ţine de siguranţa naţională? Hai să renunţ la termenii politicoşi! Pregătirea unui şmen în masă, de cumpărare de voturi, dintr-o parte sau din alta, că în fiecare parte erau două tabere care ieşiseră cu banu’. Există, SRI-ul se poate ocupa de chestia asta sau există alte structuri ale statului care trebuie să monitorizeze? F. Coldea: Primordial, potrivit legii, există alte structuri ale statului, sunt comisii de verificare şi aşa mai departe, dar în situaţia în care Serviciul Român de Informaţii, în cadrul activităţilor legale pe care le desfăşoară, obţine astfel de informaţii, este obligat, potrivit legii, să le furnizeze organelor abilitate. In actuala situaţie…
V. Ciutacu: Bun, ca să fiu mai concret, v-a întrebat cineva de sănătate, înainte de alegerile astea minunate de la Stefăneşti, Iepureşti şi Sinteşti, dacă aveţi vreo informaţie privind ceea ce fac băieţii ăia acolo?
F. Coldea: Nu, nu în mod special despre Iepureşti sau despre Stefăneşti, ca să vă citez, dar în situaţia…, dreptul legal şi obligaţia, până la urmă, legală în care Serviciul obţine informaţii care reprezintă ilegalităţi, este obligat să le dea. Nu au fost astfel de
situaţii din partea noastră.
V. Ciutacu: Deci, din partea dumneavoastră nu au existat. Cineva în ţara asta, hai că merg mai departe, sigur că nu răspundeţi dumneavoastră pentru ce fac alte instituţii ale statului, dar cineva în ţara asta o fi monitorizat ceea ce s-a întâmplat acolo, dinainte, repet, pentru că o pregătire d-asta de fraudă în masă, cu preţuri la vot, cu strângere de lume, care de la două noaptea…, alea nu se fac în 24 de ore, atunci, înaintea votului.
F. Coldea: Da, dar repet, sunt instituţii abilitate şi trebuie să pregătească alegerile conform legii, tocmai în ideea de a nu fi posibilă o fraudare a alegerilor.
V. Ciutacu: Uite că s-a întâmplat.
F. Coldea: Nu sunt convins că a fost vorba, cel puţin din ce am înţeles, din mass-
media…
V. Ciutacu: In două zone s-au anulat alegerile.
F. Coldea: Anularea alegerilor din diferite motive.
V. Ciutacu: OK, vreau să vă întreb, o să reiau, mă rog, din memorie, că nu am
exact…
F. Coldea: Nu, dar eu aş vrea doar o chestiune să continui.
V. Ciutacu: Vă rog, domnule general.
F. Coldea: In afară de dimensiunea trecutului, vreau să vă spun că aşa cum am subliniat la început, reprezentăm, şi Serviciul are o medie de vârstă de 34, 35 de ani… ele
V. Ciutacu: 34, 35 este media de vârstă?
F. Coldea: Da, păi asta vă spun, extraordinar de tineri, dornici, şi care nu mai au nimic de-a face cu sistemul la care tot se face mereu referire. Habar nu au. Discutam cu anumiţi colegi, habar nu au şi înţeleg ce a însemnat fosta Securitate. Sunt preocupaţi de câteva lucruri…
V. Ciutacu: Probabil că fosta Securitate a însemnat ceva, în majoritatea ei, profund neplăcut pentru poporul român, dacă după 20 de ani, acum se fac 19 de la
7
Revoluţie, lumea încă trăieşte cu spaima de Securitate. Sigur că poate să fie spaimele noastre naţionale, nu neg, dar de ce nu e altceva spaima noastră naţională şi e asta? F. Coldea: Pe de-o parte, sigur că da, lucrurile astea sunt mereu prezente în opinia publică, dar vreau să vă spun două chestiuni, şi aici aş dori să observe şi mass- media, poate mai mult, dumneavoastră, generaţia tânără de jurnalişti, să arate eforturile
pe care tocmai Serviciul le face pentru a scăpa de acest trecut şi a lăsa să ne uităm în prezent şi înspre viitor.
V. Ciutacu: Eu sunt unul dintre cei care au declarat public că nu mă interesează trecutul, în măsura în care nu există elemente penale sau criminale, şi alea până la urmă nu sunt problemele mele, este problema autorităţilor în drept ale statului român, deci la mine bateţi la uşi deschise, însă este vorba nu numai de Serviciul dumneavoastră, este vorba de toate Serviciile, în măsura în care dumneavoastră
dovediţi transparenţă, deschidere, şi gestul de astăzi pe care l-aţi făcut este un gest de transparenţă şi deschidere, în ciuda faptului că sunteţi un personaj contestat, din foarte multe zone ale spectrului politic, şi o să discutăm şi despre chestia asta. Aţi ieşit, aţi avut curajul să veniţi şi, stimaţi telespectatori, conform obişnuinţei mele, nu a existat o agendă dinainte stabilită între mine şi domnul Coldea. Nu există întrebări dinainte stabilite, este o discuţie liberă şi aşa va rămâne. Dacă ar face la fel ca dumneavoastră, eu nu zic acum să fie ca analiştii ăia faimoşi care aglomerează Bucureştiul într-o televiziune şi alta, în jurul prânzului, dar la un timp de, nu vă fac eu calendarul, dumneavoastră, colegii dumneavoastră de la SIE, alţi colegi de la alte Servicii ar ieşi şi i-ar vedea lumea: ‘Domnule, suntem nişte oameni vii, care ne ocupăm cu chestia asta, şi o facem legal, în favoarea ţării’ sau în favoarea cui o face, atunci alta ar fi imaginea.

F. Coldea: Nu, dar vă asigur că actuala conducere, domnul Director, personal, care are o experienţă deosebită şi pe dimensiunea diplomaţiei şi pe dimensiunea apărării, a introdus şi a determinat iniţierea unor programe de comunicare mult mai ample şi unele cu rezultate extrem de plăcute, ca să spun aşa, şi consistente. Mă refer aici chiar la Summitul Tinerilor Atlantişti, un eveniment recent, amplu mediatizat în ţară
şi peste hotare. De asemenea, proiectele de comunicare care le avem cu Societatea Civilă, mă refer aici la ceea ce înseamnă programul ‘Terorismul de lângă noi’, la întâlnirile periodice pe care chiar domnul Director le-a avut cu mass-media, mi se par lucruri care au schimbat mult percepţia despre Serviciu, şi asta pot să vă spun dintr-o perspectivă extrem de ştiinţifică, o analiză extrem de clară, să vedem care este
percepţia noastră în ochiul opiniei publice.

V. Ciutacu: Nu am mai văzut, în ultima perioadă, atacuri dezlănţuite împotriva Serviciului Român de Informaţii…
F. Coldea: Iar, pe de altă… asta vă asigur că este şi rezultatul unor acţiuni
coerente.
V. Ciutacu: Era astăzi un interviu în ziarul ‘Ziua’, cred că l-aţi citit, un specialist, fostul şef de Cabinet al generalului Vlad. Vorbeşte foarte rău despre reforma domnului Maior.
F. Coldea: Acum, sigur că da, sunt, deşi un segment redus, sunt totuşi…
V. Ciutacu: Domnul general în rezervă Aurel Rogojan, fost şef de Cabinet al
generalului Vlad.
F. Coldea: Urmărim şi noi cu atenţie, cu o anumită atenţie, astfel de referiri la Serviciu…
8
V. Ciutacu: Zice că reforma Maior strică până şi ce a făcut bine reforma Timofte, în rezumat.
F. Coldea: Există un segment de, ca să spun aşa, persoane care întotdeauna nu văd reformele în termenii cei mai pozitivi: ce am făcut noi întotdeauna a fost cel mai bine, ce fac alţii nu e cel mai bine. Probabil, cunoaşteţi ecuaţia. V. Ciutacu: Bineînţeles. Aşa e şi în politică, domnule general.

F. Coldea: Dar ce pot să vă asigur este că e un proces extrem de amplu şi adânc, la nivelul Serviciului, tocmai pentru a rezolva definitiv multe probleme la nivelul Serviciului, determinate de cel puţin două chestiuni: o chestiune ce ţine de interior şi o altă chestiune ce ţine de exterior. Mă refer aici la mai buna percepţie, mai buna comunicare, capacitatea de transformare şi de adaptare a Serviciului, este un program
care se întinde pe 2007 – 2010, amplu prezentat chiar şi pe site-ul nostru, în momentul de faţă, chestiune, să ştiţi, destul de rară la nivel…
V. Ciutacu: Am văzut că, mai nou, aveţi un site activ, nu este încremenit în…

F. Coldea: Da, este mai dinamic. Chiar şi despre bilanţul Serviciului, care a fost unul cu uşile închise, unde vreau să vă spun, cu uşile închise a fost din raţiunea de a discuta şi a spune lucrurilor pe nume şi a încerca să evaluăm activitatea într-o manieră extrem de obiectivă.
V. Ciutacu: Hai să spunem nişte lucruri pe nume, domnule general! Domnul preşedinte Băsescu, săptămâna trecută, dacă nu mă înşel, într-o intervenţie la ‘Realitatea TV’, la Răzvan Dumitrescu în emisiune, a spus că a scos la pensie generalii fideli domnului Iliescu, care îi ţineau captivi pe toţi şi că au încercat să-l ţină şi pe domnia sa captiv. Cu domnul Constantinescu au reuşit, cu domnia sa nu au reuşit, pentru că i-a scos la pensie şi a promovat, în locul lor, ‘băieţi tineri’, ca să citez din domnia sa. Dumneavoastră sunteţi unul dintre băieţii ăia tineri, sunteţi exponentul acestei generaţii şi vă întreb direct: sunteţi sau nu omul lui Băsescu?
F. Coldea: Domnule Ciutacu, în primul rând, nu l-am cunoscut niciodată pe domnul preşedinte Băsescu, în decursul activităţii mele de ofiţer. In al doilea rând, noi vedem lucrurile astea, la care aţi făcut adineauri referire, în termeni extrem de obiectivi, de întărirea capacităţii instituţionale…
V. Ciutacu: Da, domnul Băsescu a făcut nişte acuzaţii, erau nişte generali ai Serviciilor, nu numai SRI, care îl ţineau captiv sau, mă rog, erau oamenii domnului Iliescu care ţineau captiv tot ce era în ţara asta. Dânsul i-a scos la pensie şi aţi venit dumneavoastră şi generaţia dumneavoastră.
F. Coldea: Fiecare actor, ca să spun aşa, instituţional are propriile strategii şi viziuni în ceea ce înseamnă o transformare instituţională. Eu vă asigur că încercăm şi
ne străduim să avem o viziune pe nişte parametri extrem de obiectivi, care ce să asigure? Două lucruri: întărirea capacităţii Serviciului, pentru a răspunde noilor nevoi determinate de situaţia internă şi internaţională. Astea sunt singurele chestiuni. Vreau să vă spun că nu e lucru simplu să gestionezi un Summit de o asemenea anvergură.
V. Ciutacu: De acord cu dumneavoastră.
F. Coldea: Ale cărui rezultate vreau să spun că au ajuns cu mult peste graniţele ţării.
V. Ciutacu: Dar nu vi se pare că a fost şi nişte exces de zel? Si mă refer, dincolo de blocarea traficului şi de tot, pe culoarul ăla, care până la urmă era o măsură logică, că nu aveam căi alternative de acces, şi mie mi-a plăcut că s-a circulat foarte bine în perioada respectivă, la psihoza aia: dacă o pungă de gunoi aruncată la o benzinărie a ajuns să devină pericol pentru siguranţa ordinii mondiale…
F. Coldea: Domnule Ciutacu, când ai responsabilitatea protecţiei celor mai înalţi demnitari din lume, este firesc să existe un fel de emoţie, ca să spun aşa, şi în ceea ce înseamnă evaluările. Trebuie făcute cu o marjă mult mai largă în sensul evaluării riscurilor, dar asta a arătat că au fost făcute totuşi cu multă obiectivitate în final, prin prisma rezultatelor obţinute.
V. Ciutacu: Revin la întrebarea cu Traian Băsescu, că m-aţi pasat repede: ziceţi că nu l-aţi cunoscut niciodată, în cariera dumneavoastră de ofiţer, până să ajungeţi să fiţi numit în funcţie de domnul Băsescu?
F. Coldea: Singurul moment, ca să spun aşa, în care, într-un fel sau altul, rezultatele activităţii unităţii din care am provenit au fost prezentate tuturor beneficiarilor, dar în mod special celulei care se ocupa de criza jurnaliştilor, a fost chiar criza jurnaliştilor.
V. Ciutacu: Aţi apărut, de asta voiam să vă întreb, aţi apărut în ‘Gardianul’ cu o poză cu cagulă, de la întoarcerea lor. Aţi participat direct şi nemijlocit, cum s-ar spune, la misiunea respectivă.
F. Coldea: Pe un anumit segment, potrivit responsabilităţii Serviciului…
V. Ciutacu: Uitaţi poza dumneavoastră mărită, decupată, şi mai este încă una, ia vedeţi, de acolo. Asta practic este de la sosirea…
F. Coldea: Jurnaliştilor. Deci pe un anumit segment de responsabilitate a
Serviciului Român de Informaţii, eu, care eram la vremea respectivă locţiitorul unităţii de  antiterorism, unităţii informative de antiterorism, ţinând cont că am avut o expertiză de zece ani în problemă, am fost desemnat să coordonez activităţi în această problemă. V. Ciutacu: Si atunci v-a remarcat domnul Băsescu?
F. Coldea: Bănuiesc că, din ce am înţeles ulterior, vă mărturisesc că nu am datele extrem de clare, propunerea a fost din partea conducerii Serviciului, pentru a reprezenta tânăra generaţie, într-un fel, în conducerea Serviciului Român de Informaţii. Au fost mai multe propuneri, din care a fost aleasă o persoană. Eu am fost chemat, vă mărturisesc, de către domnul Director la vremea respectivă, domnul Radu Timofte, şi mi-a spus că propunerea dânsului se opreşte asupra mea. Punct.
V. Ciutacu: Sunteţi cel mai tânăr general din Serviciul Român de Informaţii?
F. Coldea: Cred că da!
V. Ciutacu: Uitaţi de ce vă întreb, că nu o să evit subiectul ăsta: fostul faimos scandal al bileţelelor, domnule general. La momentul în care se discuta despre suspendarea preşedintelui Băsescu, ulterior toată povestea cu Curtea Constituţională, cu judecătorii, ca să rezumăm în câteva cuvinte, nişte notiţe de la dumneavoastră, spuneţi dumneavoastră, au ajuns la un lider de partid politic, în speţă la domnul Geoană, care le-a arătat la televizor, le-a făcut publice, de acolo a ieşit un ditamai scandalul. Dumneavoastră aţi fost, la un moment dat, nu suspendat din funcţie, ci v-au fost suspendate nişte atribuţii, dacă nu mă înşel.
F. Coldea: Este firesc! Pe perioada clarificării acelor aspecte.
V. Ciutacu: Din câte deduc, respectivele atribuţii v-au revenit şi aţi fost şi promovat, prin decret semnat de preşedintele statului, că preşedintele statului numeşte generalii în funcţie, şi de asta vă întrebam…

F. Coldea: La propunerea conducerii Serviciului.
10
V. Ciutacu: Până la urmă, ce a fost acolo, domnule general? Erau, spuneaţi, nişte notiţe despre trecutul unor judecători în funcţie la Curtea Constituţională. Prima întrebare pe care v-o pun cât se poate de clar este: ce vă interesa pe dumneavoastră, ca adjunct în funcţie al şefului SRI, trecutul judecătorilor de la Curtea Constituţională?
F. Coldea: Aţi subliniat extrem de precis câteva chestiuni, mai puţin altele, ca să spun, în cadrul prezentării pe care dumneavoastră aţi făcut-o. Aţi atins, într-adevăr, faptul că era o anumită situaţie politică şi care a fost speculată, şi orice evenimente au fost speculate prin prisma acestei chestiuni politice.
V. Ciutacu: Fraieri ar fi fost ăia să nu speculeze!
F. Coldea: Dar a doua chestiune este mult mai importantă şi esenţa întrebării noastre: cum şi în ce context au apărut respectivele bileţele? Vreau să vă spun că a fost clarificată în termen şi fără niciun fel de echivoc, şi în faţa comisiei, a cărei rezultate au fost prezentate public, dar şi în faţa opiniei publice. Este vorba, doar ca să sintetizez, să rezumăm foarte clar…
V. Ciutacu: Să ştie lumea de ce la vârful SRI interesa trecutul judecătorilor Curţii Constituţionale.
F. Coldea: In fiecare dimineaţă, pe biroul conducerii Serviciului şi a fiecărui ofiţer din cadrul Serviciului Român de Informaţii, vine un Buletin Mass-Media. Un capitol din acel Buletin Mass-Media, cu situaţiile apărute în mass-media, se referă la referiri despre
Serviciul Român de Informaţii. Intr-una din referiri se spunea extrem de clar, de către un cunoscut lider politic, că există date potrivit cărora, se aduceau acuzaţii extrem de grave Serviciului: chestiuni din Arhiva Serviciului Român de Informaţii ar fi folosite politic.
Primul lucru pe care îl facem, la orice moment când ne vin asemenea date, este să verificăm în ce măsură chestiunile enunţate, acuzele aduse în situaţia respectivă, sunt adevărate sau false. Ce pot să vă spun că s-a menţionat pe biletele respective este că nu sunt la noi în arhivă niciun fel de dosare şi că au fost predate. Punct. Deci de aici interpretarea că respectivele ar fi fost… De ce ne-a interesat, s-a arătat comisiei, în
termen fără echivoc, şi la noi vreau să vă spun că este un serviciu extrem de cuantificabil al activităţii fiecăruia, dar şi a conducerii Serviciului. S-a arătat la ce oră s-a sunat, cine a sunat să verifice, s-au clarificat până la cele mai mici detalii dacă aveam dreptul sau nu să solicit asemenea verificări, care au fost prezentate comisiei. Până şi comisia, prin ceea ce a afirmat clar: că nu au fost niciun fel de elemente de poliţie politică…
V. Ciutacu: Comunicatul comisiei spune că nu există elemente de poliţie politică.
F. Coldea: Dar au arătat, fără niciun fel de echivoc, lucrurile astea şi vă spun:
asta a fost simplu şi la obiect toată povestea. A doua problemă a fost mai interesantă: cum de acele bileţele…
V. Ciutacu: Aia era întrebarea mea, domnule general: cum este posibil ca nişte notiţe, spuneţi dumneavoastră, de pe masa primului adjunct al şefului SRI, să iasă din instituţie, să ajungă la un lider politic care să le arate la televizor, cum arăt eu hârtia asta şi aşa mai departe?
F. Coldea: Chestiune de asemenea clarificată în cadrul unei comisii interne, de această dată nemaifiind vorba despre chestiuni şi probleme legate de acuzele de poliţie politică, ci de o scurgere de date, neclasificate până la urmă, care toate au fost, subliniaţi toate, predate CNSAS-ului, fără niciun fel de alte nuanţe în ceea ce înseamnă acest enunţ, şi s-a stabilit şi acest lucru fără echivoc, iar cei responsabili…
11
V. Ciutacu: Există şi o explicaţie pentru uz extern, de dat publicităţii?
F. Coldea: Prefer ca acest lucru să rămână deocamdată să-l judece colegii.
V. Ciutacu: Adică eu, român simplu care mă uit la un serviciu secret ca la o chestie aşa, sau serviciu special, la o chestie foarte riguroasă, foarte absconsă, normal că rămân stupefiat când văd că nişte hârtii de pe masa unuia dintre cei mai importanţi oameni din serviciul respectiv ajung….
F. Coldea: Pe bună dreptate, dar, încă o dată v-am spus, este vorba de date neclasificate, care au un caracter sau un regim mult mai lejer, dar a doua chestiune: şi Serviciul este format din oameni, care şi ei…
V. Ciutacu: Domnule Coldea, puteau să fie şi poze cu gagici, haideţi să fim serioşi! Nu contează că sunt clasificate sau nu, important este că au ieşit din instituţie. Asta încerc eu să subliniez.
F. Coldea: Răspunsul meu a fost: s-au clarificat, cei responsabili au fost traşi la răspundere potrivit normelor interne.
V. Ciutacu: OK! Publicitate. 1313 numărul de SMS. Revenim în direct imediat după ce se termină.

V. Ciutacu: Din nou în direct la ‘Vorbe grele’. Ultima parte a emisiunii, generalul Florian Coldea, prim-adjunct al Directorului SRI, invitatul meu. Domnule general, ajungem şi la chestia care seacă o Românie întreagă – ascultările telefonice – şi o să vă citesc un SMS cât se poate de concret, al unui om care se uită la emisiunea asta şi mie mi se pare foarte logic. ‘Ce fape trebuie să fie întrunite ca să se poată cere unui
judecător ascultarea unei persoane?’
F. Coldea: Vorbim aici din două perspective: una a serviciilor de informaţii. Deci, trebuie să fie indicii temeinice, care să ateste faptul că persoana respectivă afectează securitatea naţională.
V. Ciutacu: Eu, ca inginer, vă întreb, cum definim temeinicia sau netemeinicia?
F. Coldea: In termeni, să ştiţi, extrem de juridici, ce vreau să spun este că niciun material de la nivelul SRI, pentru o astfel de solicitare, nu pleacă decât după o temeinică evaluare juridică, existând Departament Juridic la nivelul instituţiei noastre, atât la nivel local, al secţiilor judeţene de informaţii, cât şi la nivel central. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, procurorii sau organele de aplicare a legii, la rândul lor, au
autorizaţii, care tot sunt aprobate de judecător, pentru interceptarea comunicaţiilor. Deci, mandatele pentru interceptarea comunicaţiilor nu pot fi obţinute decât după o evaluare făcută de către un judecător competent.

V. Ciutacu: Bun. Hai să mai adâncim! Toată lumea trăieşte o psihoză: nu mai vorbesc ăştia la telefoane, se întâlnesc prin parcuri, îşi scot bateriile de la telefoane. Puteţi să-mi spuneţi câte mandate de ascultare a pus în aplicare SRI, în decursul ultimului an? O centralizare.
F. Coldea: Acum, vă mărturisesc, chiar că nu am o cifră exactă, dar pot să vă spun…
V. Ciutacu: Aşa, orientativ.
F. Coldea: Pot să vă spun că cifrele astea sunt înaintate periodic şi suntem verificaţi de către Comisia noastră de supraveghere.
12
V. Ciutacu: Si aici există o legendă: cine supraveghează pe cine? SRI pe Comisie sau Comisia pe SRI?
F. Coldea: Doamne, ce teatru! Dacă extrapolăm în sensul ăsta…
V. Ciutacu: Puteţi să-mi daţi un ordin de mărime, nu ştiu! E vorba de cinci milioane de telefoane, e vorba de o sută de mii de telefoane.
F. Coldea: Ar fi vorba de câteva mii.
V. Ciutacu: Câteva mii?
F. Coldea: Da. Vorbim încă o dată: chiar numărul nu are nicio relevanţă. Singurul lucru ce are…
V. Ciutacu: Păi, nu. Are, în contextul în care vă spun că este psihoza asta, că toţi au impresia că le sunt ascultate telefoanele. Sigur, poate unora le sunt, dar totuşi, oricât aş fi eu, aş avea doza mea de paranoia, chiar refuz să cred că le ascultaţi pe toate din ţara asta!
F. Coldea: Nici nu se poate aşa ceva, e imposibil. Si doi: încă o dată vă spun, ascultăm exact atâtea câte sunt aprobate de către judecător, în baza unor indicii extrem de temeinice.
V. Ciutacu: In afară de dumneavoastră, mai ascultă cineva în ţara asta, legal vorbind, telefoanele?
F. Coldea: Din punct de vedere al legii, singurul abilitat, cu centru tehnic de interceptare, este SRI.
V. Ciutacu: Trec mai departe. Există şi asta se ştie în piaţă, domnule general, că sunt deţinători privaţi de diverse instalaţii, mai mult sau mai puţin performante, care ascultă pe o rază mai mare, mai mică. SRI, ca organ al statului care se ocupă de securitatea naţională, are vreun control asupra băieţilor ăstora, care ascultă de capul lor?
F. Coldea: Da, sigur că nu doar că se fac informări cu aspecte ce ţin de ilegalitate, dar atunci când situaţia o impune şi când informaţiile constituie, cum să vă spun, elemente constitutive ale unor infracţiuni, sunt informate organele de aplicare a legii, în termenii cei mai concreţi.
V. Ciutacu: Ca să fiu şi mai concret, aţi informat organele cu privire la vreunii din ţara asta?
F. Coldea: Da, exact! Am avut informări…
V. Ciutacu: Si există vreo măsură concretă?
F. Coldea: Unele sunt în Justiţie, în momentul de faţă, altele au făcut şi obiectul nostru, vreau să subliniez aici o chestiune, îl reprezintă prevenirea.
V. Ciutacu: Da.
F. Coldea: Deci, noi încercăm pe cât posibil să prevenim orice fel de activităţi care să contravină securităţii naţionale. Asta este zona în care încercăm să ne concentrăm activitatea, în proporţie mai mare de 80%.
V. Ciutacu: Domnule general, apropo de asta: la Patriciu, faimosul caz Patriciu, la ora asta, ultima sentinţă a instanţei este că aţi interceptat ilegal.
F. Coldea: Vă mărturisesc că nu e adevărat. Ultima situaţie, în momentul de faţă, în cazul Patriciu, în care SRI a avut avocat, este o decizie a Inaltei Curţi, pentru evaluarea unor chestiuni de constituţionalitate a legii. In rest, nu-i adevărat, nu s-a produs…
13
V. Ciutacu: Deci, nu există o sentinţă definitivă, care să spună că s-au ascultat telefoanele ilegal?
F. Coldea: Nu există o sentinţă definitivă deloc. Urmează, la solicitarea părţii, o
evaluare.
V. Ciutacu: O cerere de neconstituţionalitate, bănuiesc, nu?
F. Coldea: Da, exact, dar nu din partea noastră. Cererea de
neconstituţionalitate…
V. Ciutacu: Dar ce vă faceţi dacă iese neconstituţional?
F. Coldea: Legea chiar nu am făcut-o noi. SRI nici nu are abilitate de iniţiere a legii, potrivit legislaţiei româneşti, şi aşteptăm şi noi rezultatul judecătorilor. V. Ciutacu: Astăzi, o instanţă din Bucureşti, respectiv Tribunalul Sectorului 4, dacă nu mă înşel, a dispus eliberarea condiţionată a lui Nuţu Cămătaru. Faimosul Nuţu  Cămătaru! La vremea respectivă, când a fost arestat Nuţu Cămătaru, frate-său şi toţi, s-
a spus că a făcut obiectul filajului Serviciilor, că reprezenta un pericol pentru siguranţa naţională şi activităţile lui ar fi afectat siguranţa naţională. Eu vă întreb, teoretic vorbind, el este în interiorul pedepsei pe care o are de executat. Eliberarea lui condiţionată îl
face mai puţin periculos pentru siguranţa naţională? Fără a comenta temeinicia unei decizii judecătoreşti. Vă întreb: vă treziţi cu un om liber în piaţă…?
F. Coldea: Dacă acea persoană continuă să desfăşoare activităţi împotriva securităţii naţionale, sigur că da, este şi responsabilitatea Serviciului nostru de a obţine informaţii şi a le prezenta factorilor abilitaţi. Decizia, în schimb, a Curţii, nu o putem
comenta în niciun fel.

V. Ciutacu: Judecătorii sunt inamovibili, iar hotărârile lor se pun în aplicaţie. Sigur, e cu recurs. Acum, să vedem dacă şi iese.
F. Coldea: Si pe de altă parte, depinde foarte mult şi de măsurile asiguratorii pe care efectiv instanţa le-a decis şi, din acest punct de vedere, vreau să vă informez o singură chestiune, că în special în zona asta, după ce începe aplicarea legii, este responsabilitatea altor instituţii şi nu a SRI.
V. Ciutacu: Iar ajungem la povestea aia cu Omar Hayssam, că era în responsabilitatea tuturor şi a plecat din ţară…

F. Coldea: Vreau să clarific doar un anumit aspect, vedeţi, care mereu se comentează. Sunt momente în care toată lumea ar vrea ca Serviciul să facă ceva şi sunt momente când suntem acuzaţi că facem prea multe.
V. Ciutacu: Obişnuiţi-vă cu chestia asta, domnule general!
F. Coldea: Ce vreau să vă informez! Serviciul este un organ de informaţii, nu este un organ de aplicare a legii, Serviciul nu poate să pună în mâna…
V. Ciutacu: Domnule general, acum, dacă ne adâncim, vă întreb cine era organul de aplicare a legii, în cazul lui Omar Hayssam? Eliberat la fel de condiţionat, nu?
F. Coldea: Organul de aplicare a legii. Cine sunt organele de aplicare a legii?
V. Ciutacu: Păi, spuneţi-mi dumneavoastră! Poliţia, cine?
F. Coldea: Doar aşa, şi n-aş vrea să insist, pentru că este de asemenea un caz
care e aflat pe rolul justiţiei.
V. Ciutacu: Da. Bine, Omar Hayssam, într-unul dintre procese, este condamnat definitiv şi irevocabil, în ăla cu terorismul.
14
F. Coldea: Da, cu terorismul, şi s-a adeverit că practic prezumţiile sau informaţiile oferite de către serviciile române de informaţii, care este foarte important, au anticipat o situaţie dată de către judecători şi consfinţită printr-o decizie irevocabilă a Inaltei Curţi.
V. Ciutacu: Domnule general, dar nenorocirea este că obiectul condamnării, respectiv cetăţeanul Omar Hayssam, nu mai e în ţară.
F. Coldea: Care este un alt subiect şi care face obiectul unui alt dosar penal.
V. Ciutacu: Da.
F. Coldea: Asupra căruia…
V. Ciutacu: Da, e cazul Tartoussi, armatorul şi aşa mai departe, care la ora asta, dacă nu mă înşel, este suspendat. Mai avem un singur minut şi vreau să vă rog… Mi-aţi spus de o carte pe care aţi lansat-o la nivelul Serviciului Român de Informaţii şi chiar v- aş ruga să…
F. Coldea: Este foarte important şi mă bucur că avem posibilitatea s-o prezentăm şi aici publicului, cum am făcut-o la Editura Polirom, cu ocazia Târgului de Carte, Bookfest, de la Bucureşti…
V. Ciutacu: Adică un serviciu de informaţii lansează o carte la Târgul de Carte?!E o chestiune interesantă, da.
F. Coldea: Vă vine să credeţi sau nu, este chiar o premieră, cel puţin în
România, când la iniţiativa Directorului Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior, alături de Directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Răzvan Ungureanu, a fost făcută prezentarea publică a acestei cărţi, care este practic un manual de informaţii.
V. Ciutacu: ‘Războiul tăcut – introducere în universul informaţiilor’. Mai ţineţi-o un pic către cameră! Hai, că-i fac eu reclamă! N-am nicio problemă, trec eu pe la casierie. Cartea asta se găseşte în librării?
F. Coldea: Cartea se găseşte pe piaţă, este extrem de căutată şi a fost în trei ediţii epuizată în Statele Unite ale Americii, este considerată o carte de referinţă, cu atât mai mult pe piaţa noastră cred că va avea mare trecere – vreau să subliniez o chestiune – nu doar pentru cei interesaţi de serviciile secrete de informaţii sau nu doar, mai precis, pentru ofiţeri ai serviciilor de informaţii din România. Este extrem de bună pentru toţi cei care vehiculează informaţii, mă refer şi la jurnalişti, şi la beneficiarii informaţiilor şi aşa mai departe. Este vorba, până la urmă, despre a înţelege o cultură de securitate care în continuare în România lipseşte foarte mult, şi asupra acestui aspect aş vrea, poate,
câteodată să revenim şi să facem o dezbatere mai largă, pentru că e o chestiune care ne interesează foarte mult.

V. Ciutacu: Domnule general, în măsura în care dumneavoastră, colegii dumneavoastră sunteţi disponibili, revenim. Eu sunt deschis, studioul ăsta vă stă la dispoziţie, în măsura în care aveţi ceva de comunicat opiniei publice, la fel cum aţi făcut-o astăzi, fără nicio reţinere. Vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi acceptat invitaţia! Imi pare rău că timpul e prea scurt, dar asta-i viaţa, ne încadrăm în rigorile unei
ore de emisiune de televiziune. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, stimaţi telespectatori, că, în loc să urmăriţi comentariile despre meciul România – Franţa, ne-aţi urmărit pe noi!Domnule Coldea, vă mulţumesc încă o dată şi vă mai aştept cu cea mai mare plăcere!

F. Coldea: Si eu vă mulţumesc foarte mult şi consider că discuţia a fost una
extrem de utilă!
V. Ciutacu: Vă mulţumesc mult! O seară bună, stimaţi telespectatori! Ne revedem
mâine, la aceeaşi oră!”