Rezultatele sondajului Sociopol privind încrederea populaţiei în personalităţile media sunt comparate cu cele ale unei cercetări similare, concluzia fiind că încrederea românilor s-a erodat în aceşti şapte ani.
Sociologul Mirel Palada oferă şi unele explicaţii pentru acest fenomen, la fel ca şi Victor Ciutacu, aflat în top 10 al încrederii românilor, dar realizatorul România TV identifică o problemă mai mare.
„ÎNCREDEREA ÎN JURNALIȘTII TV
SONDAJ SOCIOPOL, 2024, EDIȚIA 5
Zilele trecute am finalizat a cincea ediție a sondajului Național Sociopol privind încrederea în jurnaliștii TV.
SCĂDEREA GENERALĂ
Principala concluzie este că, din 2017 încoace, încrederea în jurnaliști s-a erodat puternic. În medie cu 5 puncte procentuale. La mulți jurnaliști populari chiar cu 10.
Exemplară în acest sens este evoluția încrederii în Cristian Tudor Popescu. O scădere remarcabilă, de la 43% la 30%.
O serie de crize: Covid, financiară, energetică, războiul din Ucraina, cât și inundarea mass media cu bani guvernamentali a erodat puternic încrederea în mass media în general și în principalii vectori de opinie în particular.
PERSISTENȚA PRESTIGIULUI
A doua concluzie este că ierarhia de prestigiu și de popularitate se păstrează în bună măsură de-a lungul timpului.
Cine era în vîrful topului de popularitate în 2017: CT Popescu, Alessandra Stoicescu, Ion Cristoiu, este și acum. Cine era jos în 2017: Prelipceanu, Șincai, este și acum.
TOPUL JURNALIȘTILOR
Topul jurnaliștilor TV cu încredere peste 20% este bine definit.
1. Cristian Tudor Popescu pe primul loc, nu atît de detașat ca pe vremuri
2. Alessandra Stoicescu, stabilă pe locul doi din 2017 încoace, la strînsă concurență cu Cristoiu
3. Ion Cristoiu, locul trei, remarcabilă poziție pentru decanul de vîrstă și de prestigiu al jurnalismului românesc
4. – 5. Cele două vedete de la Antena 3, Mircea Badea (25%) și Mihai Gîdea (24%), la strînsă concurență
6. – 7. Marius Tucă și Denise Rifai. Un moderator TV din anii 90 și o moderatoare TV din generația nouă, la egalitate
8. Victor Ciutacu, vedeta televiziunii de știri România TV
De remarcat că trei dintre aceștia: Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu și Marius Tucă își păstrează o poziție ridicată în rîndul jurnaliștilor fără a avea o emisiune zilnică pe care să o modereze pe TV (Marius Tucă are, doar pe Internet însă, pe YouTube).
EVOLUȚII SEMNIFICATIVE
Impresionantă creșterea lui Denis Rifai, de la doar 4% la un respectabil 22%, odată cu transferul de la Realitatea TV la Kanal D. Denise Rifai este de departe vedeta TV cu ascensiunea cea mai remarcabilă în ultimul timp.
În oglindă, semnificative scăderile de popularitate ale lui CT Popescu (-13 puncte procentuale), Mihai Gâdea (-10) și Victor Ciutacu (-11).
Navele crucișător ale principalelor trei televiziuni de știri formatoare de opinie: România TV, Antena 3 și Digi 24 au primit lovituri puternice.
Ei rămîn în continuare niște lideri de opinie populari, atît în procentele de popularitate în sondajele de opinie Sociopol, cît și în ratingurile TV.
Dar e clar că succesiunea de crize din ultimii 5 ani de zile a lăsat zgîrieturi adînci pe imaginea acestora.
CONCLUZII
Popularitatea jurnalismului TV reprezintă o oglindă a societății românești.
Pe de o parte, ușoara sa erodare din ultimul timp reflectă schimbările de consum media, tranziția spre noile mijloace de comunicare, spre Internet și social media, Facebook, TikTok, YouTube.
Pe de altă parte, nivelurile în continuare ridicate de încredere în jurnaliștii TV, mai ridicate decît în mulți dintre liderii politici, arată persistența puternicelor inerții de consum și de comportament din societatea românească.”, a scris Mirel Palada.
Victor Ciutacu a comentat rezultatele sondajului, arătând că, deşi popularitatea sa pare să fi scăzut în ultimii ani, cifrele de rating au crescut constant.
„E relativ simplu și deloc surprinzător. Ne erodăm și noi. La fel ca politicienii care expiră la un moment dat. Și ca orice produs comercial care are un ciclu de viață. Pentru că asta-i firea umană. Nu poți fi la nesfârșit în atenția unui public care să nu se sature de tine. Nu poți ține agenda publică fără să devii din ce în ce mai contestat sau tot mai puțin prizabil. Majoritatea celor măsurați de pufosul Mirel Palada au minim 15 ani de prezentă continuă pe micile ecrane ale televizoarelor în culori, unii chiar bine de tot peste 20. Nici în dragostea din filme nu poți iubi cu aceeași intensitate 20 de ani sau peste. Vestea bună pentru noi e că avem, fiecare, nucleul nostru de ultrași. Care nu neapărat cred în noi, ci au o părere bună despre ceea ce facem. Vestea cea mai proastă pentru societate, dar nu neapărat surprinzătoare, e că, deși noi expirăm, nu vine nimeni spectaculos din urmă. Care să se impună, să facă agenda, să genereze emoție, simpatie, interes. Așa cum am făcut-o noi când ne-am impus.
Ceea ce pare paradoxal (și fac referire exclusiv la cazul meu) e că, pe măsură ce m-am impus în topul audiențelor, am scăzut în popularitate direct proporțional cu saltul în cifre. Fără să am studii sociologice, am și o explicație. Publicul tv a scăzut drastic (netul e una dintre cauze, cea determinantă, însă nu singura), dar fanii au rămas fideli. Așa că, procentual, din public mai mic și urmăritori constanți, rezultă cifre mai mari de audiență. E aritmetică simplă, nu chirurgie pe creier. Restul să-și facă, dacă sunt în stare și dacă-i interesează, propriile analize.
P.S. Poate se lămuresc odată și politicienii că noi, ăștia care nu candidăm și pe care ne curtează, putem fi variante, nu și soluții.”, a explicat Victor Ciutacu.