În octombrie 2003, guvernul Adrian Năstase a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, amânarea la plată a unor datorii la bugetul de stat de 660 milioane de dolari ale rafinăriei Petromidia până la 30 septembrie 2010. Rafinăria intrase în posesia omului de afaceri Dinu Patriciu, prin Rompetrol.
Însă înainte de scadenţa din 2010, Rompetrol, vândută în 2007 grupului kazah KazMunayGas, a demarat acţiuni în vederea stingerii datoriei.
În 9 august 2010, Rompetrol Rafinare, companie listată la bursă care deţine rafinăria Petromidia, a răscumpărat obligaţiuni de circa 70 milioane dolari.
Restul datoriei către stat, de aproape 600 de milioane de dolari, a fost apoi convertită în acţiuni printr-o decizie a adunării acţionarilor din 14 septembrie 2010.
În acest fel, statul a devenit, fără să solicite acest lucru, acţionar minoritar la Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, scrie News.
KazMunayGas a păstrat controlul Petromidia, cu o participaţie de aproape 46%, graţie răscumpărării de obligaţiuni din 9 august 2010.
„Subiectul zilei este dosarul Rompetrol, în care Ministerul Energiei s-a constituit în parte civilă”, a scris miercuri seară ministrul Energiei, Victor Grigorescu, pe Facebook.
În această calitate, ministerul solicită, drept prejudiciu, avantajele de care a fost privat, în 2010, prin răscumpărarea de obligaţiuni din 9 august 2010.
Fără această operaţiune, statul român ar fi redevenit acţionar majoritar al Rompetrol Rafinare şi ar fi beneficiat de avantaje, inclusiv de dividende mai mari.
Luni, DIICOT a anunţat că procurorii au instituit, în dosarul Rompetrol 2, sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale KazMunayGas International, Oilfield Exploration Solutions şi Rompetrol Rafinare, precum şi pe conturi bancare deschise pe numele a patru persoane, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane şi în care a fost judecat şi Dinu Patriciu.