Victor Negrescu: România exercită cu succes rolul de Preşedinţie din umbră la Consiliul Uniunii Europene

Potrivit unui comunicat MAE, până în prezent au fost realizate o serie de acţiuni, pe dimensiunea politică fiind vorba despre: realizarea Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliului Uniunii Europene, ce cuprinde narativul şi tematicile de interes; aprobarea în unanimitate a documentului strategic privind tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul reuniunii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, împreună cu cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi susţinerea lor de către Prim-ministrul României în plenul Parlamentului; România a fost prima ţară care a formulat contribuţia sa privind programul comun la nivel de Trio, pe care ţara noastră îl împarte cu Finlanda şi Croaţia; România, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a iniţiat prima reuniune a Trio-lui de Preşedinţii încă din septembrie 2017, fiind de asemenea gazda celei de-a doua reuniuni, la Bucureşti, în ianuarie 2018.

Pe dimensiunea resurselor umane, s-a realizat: identificarea şi nominalizarea a 279 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de grupuri de lucru, 342 de coordonatori şi 800 de experţi de dosar (Numărul de experţi şi coordonatori de dosar va evolua în funcţie de discuţiile purtate pe perioada Preşedinţiei Austriei la Consiliul Uniunii Europene); în vederea corelării numerice a echipelor din cadrul ministerelor şi a instituţiilor subordonate cu anvergura atribuţiilor ce le revin în cadrul acestui mandat, au fost create 132 de posturi suplimentare în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană; au fost create 282 de posturi temporare suplimentare, la nivelul ministerelor.

Potrivit sursei citate, 1.700 de funcţionari sunt implicaţi în pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, fiind incluşi în programele de formare profesională demarate încă din 2017.

MAE mai menţionează între acţiuni: responsabilizarea, în echipele care gestionează procesul de pregătire şi exercitare al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, a experţilor din Ministerul Afacerilor Externe care au fost implicaţi în organizarea Summitului Francofoniei şi a Summitului NATO; utilizarea expertizei şi experienţei profesioniştilor detaşaţi din cadrul instituţiilor europene; lansarea programul-pilot „Voluntari ai Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene“; la nivelul specialiştilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; organizarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, a trei concursuri (de admitere şi pentru funcţii de execuţie specifice); la nivelul specialiştilor guvernamentali în domeniul protocolului şi al comunicării au fost create mecanismele de lucru în perspectiva exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Alte articole

Miliarde de euro de la UE pentru România! Ce destinație au banii

Adio, reduceri? Cum va continua ”războiul” supermarketuri vs magazine locale. Ce măsuri vor fi luate în România

Pe dimensiunea organizatorică, sunt amintite: elaborarea calendarului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, care a fost circulat statelor membre şi instituţiilor europene; realizarea planului organizatoric pentru evenimentele ce vor fi găzduite de Palatul Parlamentului; realizarea planului organizatoric pentru Summitul de la Sibiu de pe 9 mai 2019; desemnarea directorului ARTEXIM, Mihai Constantinescu, în calitate de coordonator general al agendei culturale a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene; demararea şi finalizarea cu succes, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, a etapelor de achiziţie publică pentru serviciile de cazare necesare Summitului de la Sibiu şi a reuniunilor ministeriale informale de la Bucureşti; asigurarea serviciilor de interpretariat, prin Direcţia Generală Interpretare a Comisiei Europene; identificarea locaţiilor de desfăşurare a celor aproximativ 300 de reuniuni care vor avea loc în toată ţara pe durata celor şase luni de mandat.

În ceea ce priveşte dimensiunea de comunicare şi promovare, MAE enumeră: adoptarea logo-ului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, selectat în noiembrie 2017 printr-un concurs derulat în baza unui parteneriat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene. Conceptul câştigător îi aparţine lui Ioan Nicolae Dobrinescu (15 ani), elev în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale“ din Bucureşti; adoptarea motto-ului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, rezultatul unor consultări instituţionale, finalizate în mai 2018, privind propunerile făcute de reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic, ştiinţific şi publicistic; demararea, în septembrie 2017, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a ciclului de conferinţe şi dezbateri publice „Dialoguri Europene“, şi lansarea, în iulie 2018, a unui nou format de discuţii cu cetăţenii: #VorbimDespreEuropa.

Acţiunile civice realizate până acum sunt: lansarea, pe 12 octombrie 2017, a Forumului de consultare publică, comunicare şi dezbateri în vederea pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“; lansarea, pe 9 mai 2018, a seriei de „Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene“; lansarea procedurii operaţionale privind cooperarea cu parteneri asociativi în promovarea unor subiecte de interes pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, prin acordarea Patronajului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv a statutului de eveniment Partener al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene; lansarea ghidului privind selectarea şi contractarea sponsorizărilor pentru pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei.

MAE aminteşte şi: finalizarea demersurilor privind implementarea de soluţii IT care vor permite eficientizarea activităţii, inclusiv a unui sistem direct de comunicare online; finalizarea sistemului de acreditare; lansarea site-ului de prezentare a pregătirilor pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, în februarie 2018, portalul fiind dezvoltat utilizând exclusiv competenţele existente în sistemul public şi demararea procesului de realizare a site-ului de exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.