Banii pentru autostrăzi vor proveni din patru surse de finanţare: fondurile europene de coeziune (3 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fondurile europene pentru dezvoltare regională (1,8 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fonduri de la buget colectate din acciza la combustibil estimate între 750 de milioane şi un miliard de euro anual, fonduri private dar şi de la buget pentru autostrăzi în concesiu şi parteneriat public-privat, cu restricţia ca participaţia statului să nu depăşească 49% astfel încât să nu fie nevoie de creşterea deficitului bugetar.
O serie de tronsoane au deja finanţarea asigurată: Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Sebeş-Sibiu, Sebeş-Turda, Turda-Târgu Mureş. Cele 3 miliarde din fondurile de coeziune vor fi utilizate pentru tronsoanele Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ, Roman-Bacău, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Bucureşti-Alexandria, Craiova-Calafat. Fondurile de dezvoltare regională vor asigura banii pentru Sibiu-Braşov şi Braşov-Bacău.
În regim de concesiune sau în parteneriat public-privat ar urma să fie construite tronsoanele Surplacu de Barcău-Gilău, Piteşti-Craiova, Ploieşti-Cormarnic şi Cormarnic-Braşov. „Acesta din urmă îl consider un proiect crucial pentru această guvernare, nu pentru că este destinaţia turistică a bucureştenilor, ci pentru că este un drum cu trafic mare şi leagă sudul ţării de Transilvania”, a declarat Victor Ponta.
Click pe poza pentru a mări
Din bani proveniţi exclusiv de la buget, vor fi începute din 2015 lucrările la Borş-Suplacu de Bacău şi Buzău-Brăila-Galaţi.
„Ideea proiectului este ca în cadrul Guvernului şi USL să avem o strategie coerentă şi să ne ţinem de ea”, a mai spus Ponta.