„Să înţeleg că în această ţară numai parlamentarii vor fi arestaţi fără probe. Eu pot să fiu de acord cu acest lucru. Fiecare cetăţean, conform legii şi Constituţiei, nu poate fi arestat fără probe. Parlamentarii vor putea fi. E în regulă. Este o decizie pe care o vom susţine, pornind de la prezumţia de vinovăţie, ceea ce poate că este necesar. Se vor opera doar acele modificări care sunt susţinute de către DNA şi de către ANI. Dacă nu mă înşel, din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, 25 au acest sistem. Nu există imunitate, ci există doar încuviinţarea Parlamentului pentru arestare şi percheziţie”, a spus Victor Ponta.
Premierul le-a cerut, luni, participanţilor la reuniunea Biroului Permanent Naţional al PSD, să explice mai bine modificările la Statutul deputaţilor şi senatorilor, el adăugând că „limita între a explica prost şi a pica în borcanul de demogogie este întotdeauna foarte subţire”
„Referitor la discuţia privind Statutul parlamentarului, dacă nu se face clar, să nu vă supăraţi pe presă că vă atacă că nu aţi explicat sau n-a înţeles toată lumea foarte bine. Nu dăm nicio imunitate în plus, de altfel, nici nu avem cum să dăm mai multă imunitate. Nu există decât faptul că un parlamentar nu poate fi arestat sau percheziţionat, ceea ce, din câte ştiu eu, există în 26 din 27 de ţări ale Uniunii Europene”, spus el.
Liderul social-democrat a subliniat, referitor la modificările preconizate, că nu se dă niciun drept în plus.
„Dacă lămuriţi procedurile, împreună cu CSM, cu Parchetul, cu toţi ceilalţi, e foarte bine, dacă nu, nu mai intraţi în asemenea clinciuri, pentru că limita între a explica prost şi a pica în borcanul de demogogie este întotdeauna foarte subţire. (…) Ori explicaţi clar ce vreţi să faceţi, ori nu mai faceţi şi cu asta basta”, a arătat liderul PSD.
Premierul a susţinut că prin modificările aduse la Statutul deputaţilor şi senatorilor imunitatea parlamentarilor nu este întărită, ci dimpotrivă.
„Am discutat, a fost domnul Zgonea, domnul Ruşanu, şi despre modificările la Statut altele decât cele care privesc bugetul. Din punctul nostru de vedere, nu trebuie modificat nimic ce ar putea fi controversat (…) Se vor opera acele modificări care sunt susţinute de DNA şi Parchetul General, pe care le consideră necesare pentru a avea clarificări”, a spus Ponta.
Premierul a mai spus că el nu a considerat că era necesar ca aceste modificări să fie transmise şi preşedintelui Traian Băsescu, dar a arătat că preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a considerat, în mod corect, că trebuie să le trimită şefului statului, având în vedere chestiuni care ţin de procedură.
„Zgonea a considerat corect un lucru care ţine de procedură: până nu se publică în Monitorul Oficial modificările la Statutul parlamentarilor, nu putem să adoptăm bugetul, pentru că bugetul se face după ce se modifică Statutul parlamentarilor şi avem reduse acele cheltuieli pe fiecare parlamentar în parte”, a spus Ponta.
Premierul a explicat că, în conformitate cu Constituţia, Statutul parlamentarilor este tot o lege care trebuie promulgată de şeful statului, el arâtănd că ordinea de promulgare vizează în primul rând Statutul parlamentarilor, şi apoi bugetul.
„Bugetul se construieşte pe baza modificărilor din Statut parlamentarilor. Interesul e să avem cât mai repede adoptat bugetul pentru a avea funcţionarea normală a instituţiilor statului”, a spus Ponta.
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor conţine o propunere prin care se solicită Parchetului să noteze în cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui ales motivele concrete care justifică această măsură şi să nu mai trimită, ca până acum, dosarul integral.
„Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarului trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către Parchet, care stau la baza motivelor invocate”, se stipulează în textul propunerii de modificare a Statutului parlamentarilor.
Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), arată, luni, într-un comunicat de presă, că în urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii.
Astfel, în cazul prevederilor care influenţează desfăşurarea procesului penal, Ministerul Public propune ca punctul 15 al proiectului, referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea 96/2006, să fie reformulat în sensul: „Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte”.
În opinia Parchetului ICCJ, textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.