Victoraş Micula a explicat iar de ce nu bea „băutura săracului”, Frutti Fresh: Niciun dealer nu-şi consumă produsele

Victoraş Micula, moștenitorul Frutti Fresh, nu consumă băutura care i-a adus elicopter la scară şi cele mai luxoase ascunzişuri din Europa în faţa instanţelor din România. Întrebat de un internaut de ce nu bea sucurile Frutti Fresh, Victoraș Micula a spus că nu îi plac și că pentru el sunt doar o sursă de venit.

„Sprite-ul se ţine la 0 grade Celsius şi când îl deschizi face bucăţi de gheaţă înăuntru„, explică moştenitorul imperiului Frutti Fresh, precizând că niciun dealer nu-şi consumă propriile produse. „Eu vi le-am dat vouă, să fac bani, dar nu-s prost să le consum”, spune Victoraş Micula.

Ce conțin, de fapt, sucurile Frutti Fresh, vândute de Victoraş Micula „fraierilor”

Ce conțin sucurile Frutti Fresh pe care Victoraș Micula nu le bea, chiar dacă este moștenitorul companiei de băuturi.

Alte articole

Lovitură dură pentru frații Micula. Regii Frutti Fresh au fost amendați pentru afacerile de pe litoral. Ce lege au încălcat

Răsturnare de situaţie în cazul Victoraş Micula. Ce s-a întâmplat cu poliţistul care i-a dat uniformă şi maşină cu girofar miliardarului Frutti Fresh

Potrivit etichetei, băutura carbogazoasă Frutti Fresh Tutti Frutti conține „apă, zahăr, suc de fructe din suc concentrat (conținut de suc de fructe min 4%, în proporții variabile: mere, portocale, lămâie, kiwi, banane, struguri, ananas, piersici, grapefruit, mango), dioxid de carbon, acidifiant acid citric, stabilizatori gumă arabică și gumă esterică, antioxidant acid ascorbic, arome, conservanți benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, colorant beta-caroten”.

Guma esterică este un aditiv alimentar cu rol de agent de îngroşare, emulgator, stabilizator, adjuvant şi aromatizant. Constituie, de asemenea, materie de bază pentru guma de mestecat. Este folosită la tratatamentul de suprafață al frugtelor, dar și al legumelor proaspete și în băuturile nealcoolice aromatizate energizante și în băuturi alcoolice tulburi aromatizate, care au un conținut de alcool mai mic de 15%. Băuturile care conțin acest aditiv nu sunt recomandate copiilor. Substanța nu a fost permisă în România până în anul 2002, fiind introdusă odată cu alinierea la legislația europeană. Dozele mari pot duce la hieprkinezie, insomnie și tahicardie.

Citește și: Andreea Tonciu a primit cadou 175 de dolari de la Victoraş Micula. Ce condiţie i-a pus moştenitorul imperiului „Frutti Fresh” VIDEO

Guma arabică este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele Acacia senegal. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă- suport pentru alţi aditivi alimentari. În doze mari duce la balonare şi flatulenţă.

Acidul citric E330, cunoscut sub numele de sare de lămâie, arată ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Acidul citric este utilizat în industria alimentară deoarece conferă produselor un gust plăcut de acid. Este foarte solubil în apă, deci poate fi adăugat si in sucuri, dulciuri, bomboane, jeleuri și fructe congelate. Acidul citric este necesar pentru clarificarea enzimatică a sucurilor și pentru împiedicarea zaharisirii mierii de albine.

E 300,  acidul ascorbic, este un aditiv alimentar care face parte din categoria antioxidanților. Acidul ascorbic este unul dintre cei mai utilizați aditivi nutritivi ca: agent antioxidant, agent de conservare, inhibitor de nitrozamină, fortifiant etc. Este cea mai răspândită vitamină din natură, mai ales în regnul vegetal. Vitamina C poate fi sintetizată și în regnul animal, dar oamenii nu au capacitatea de a o sintetiza.

Citește și: Adevărul despre sucurile fără zahăr! Experţii dezvăluie efectele nebănuite

E 211 , benzoatul de sodiu, face parte din categoria aditivilor  de conservare, de natură organică. Este o substanță antiseptică. Acidul benzoic și benzoații consumați frecvent pot provoca la om fenomene alergice, ca de exemplu: cefalee, urticarie, eczeme, dermatite atopice etc. Aceste afecțiuni alergice sunt cauzate de interferența aditivilor cu diverse substraturi sau enzime pe cale metabolică. Unii autori au menționat faptul că acidul benzoic inhibă activitatea unor enzime digestive și deprimă absorbția substanțelor nutritive. Date din literatură arată că unele cazuri de eritem polimorf pot fi asociate unei hipersensibilități datorate acidului benzoic.

Acidul benzoic este cuprins și în grupa aditivilor cu risc de intoleranță respiratorie, putând produce chiar șoc anafilactic. Mai mult, acidul benzoic și benzoații sunt considerați aditivi cancerigeni, iar în unele țări ca SUA se interzice folosirea lor. Benzoații nu se acumulează în totalitate în organismul uman. Ei sunt eliminați în procente cuprinse între 66-95% prin conjugare cu glicina (în final fiind excretați cu acid hipuric), iar o altă parte, prin conjugare cu acid gluconic. Dozele mari și consumul îndelungat de benzoați pot produce iritație gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului și a rinichilor. În combinație cu coloranții alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD). Unele studii au sugerat că cu cât concentrația de benzoat de sodiu este mai mare, cu atât se creează mai mulți radicali liberi. Radicalii liberi pot deteriora celulele și pot crește riscul de boli cronice.

Victraş Micula rămâne cu bani de Europa. ANAF, blocat total în cazul recuperării celor aproape 400 milioane de euro plătiți de Guvern firmelor fraţilor Micula

ANAF a încercat în mai multe rânduri să îi execute silit pe frații Micula pentru recuperarea despăbugirilor plătite în 2019 de Guvernul Orban. Este vorba despre bani plătiți firmelor fraților Micula în urma celebrului proces pierdut de România în favoarea lor la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, unde aceştia au reclamat că Statul român le-a provocat pierderi substanţiale după ce a anulat facilităţile acordate investitorilor din zonele defavorizate în perioada aderării la Uniunea Europeană, scrie Adevărul.

Despăgubirile au fost plătite în întregime în decembrie 2019, însă au fost considerate de către Comisia Europeană un ajutor de stat ilegal, comisia cerând României să recupereze banii, decizie contestată de frații Micula.

Citește și: Ce conțin, de fapt, sucurile Frutti Fresh. Nici Victoraș Micula, moștenitorul imperiului acestor băuturi, nu le bea: „Nu-s prost să le consum”

În toate acţiunile, ANAF a invocat că decizia CE este obligatorie pentru toate organele statului, inclusiv pentru instanţele acestuia, însă avocaţii magnaţilor au susţinut că actul este supus controlului instanţelor, iar până la un verdict definitiv, executarea silită a firmelor pe care le deţin, nu doar că le încalcă dreptul la proprietate, ci le provoacă daune şi le bagă în insolvenţă firmele, lăsând mii de oameni fără locuri de muncă.

Citește și: Dosarul în care fraţii Micula au primit 400 de milioane de euro ca despăgubiri din partea statului român a fost trimis spre rejudecare Tribunalului UE

Între timp, Judecătoria Beiuş a suspendat toate acţiunile pentru recuperarea celor 395 milioane de euro plătiți de Guvern firmelor fraţilor Micula, nu doar executările silite pornite deja împotriva firmelor lor, ci și pe cele viitoare.

„Instanţa apreciază oportun la acest moment suspendarea provizorie a executării silite pornită de intimate”, căci ea „ar crea grave prejudicii, cu posibila intrare în faliment, indisponibilizarea unui număr mare de angajaţi, neplata furnizorilor, împrejurare ce ar putea avea consecinţe în plan social şi ar duce la imposibilitatea de a-şi mai desfăşura activitatea”.

Mai mult, una dintre judecătoare a dispus inclusiv suspendarea “oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii”. La cererea ANAF de a lămuri termenul vag de “acte viitoare”, precizarea a venit în martie 2023, când instanţa a explicatat că “prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită”. Cu alte cuvinte, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, Fiscul nu-i mai poate executa silit pe fraţii Micula.