„Onorat să fiu ales astăzi judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU, cu 117 voturi din partea Adunărea Generale a Națiunilor Unite și cu 9 voturi din partea Consiliului de Securitate al ONU, fiind primul român care a îndeplinit această funcție! Mulțumesc statelor membre ONU pentru încrederea acordată”, a scris Bogdan Aurescu pe Twitter.
Citește și Nicolae Ciucă, după ce Legea pensiilor a fost adoptată cu scandal în Guvern: „Întotdeauna, noi, liberalii, am fost susținătorii majorărilor oneste, cu adevărat sustenabile”
Și Klaus Iohannis l-a felicitat pe Bogdan Aurescu pentru reușita sa. „Aceasta este o victorie pentru România, pentru primatul dreptului internațional, reflectând angajamentul nostru ferm pentru ordinea internațională bazată pe reguli”, a declarat președintele Iohannis.
Victoria este cu atât mai importantă cu cât susținerea imensă s-a datorat nu numai statelor europene, dar și statelor asiatice și africane, mai puțin interesate de soarta războiului din Ucraina.
- Este pentru prima dată când România ocupă o astfel de funcție în cadrul celui mai important organ judiciar al ONU.
- Alegerea judecătorilor CIJ este considerată a fi unul din cele mai complexe procese de selecție din sistemul multilateral, votul desfășurându-se simultan atât în Adunarea Generală, cât și în Consiliul de Securitate, fiind necesară majoritatea absolută în ambele foruri.
- De la început, Aurescu a fost susținut de o coaliție de state diverse, nu a fost doar un candidat regional, chiar dacă a candidat pentru postul de judecător la CIJ din partea Europei de Est. Statele care l-au co-nominalizat au fost Olanda, Italia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia și Noua Zeelandă.
- La New York, la ONU, toată lumea a comparat bătălia Aurescu vs Rusia cu povestea dintre David și Goliat. Un candidat al unui stat mic spre mediu a învins un stat membru permanent al Consiliului de Securitate, unul dintre cele mai puternice state din lume.
- Statele asiatice și europene l-au votat pe Bogdan Aurescu nu doar pentru activitatea de 5 ani în funcția de ministru de Externe, dar și pentru că este membru, pentru al doilea mandat consecutiv al prestigioasei Comisii de Drept Internațional ONU și co-președinte al grupului de studiu „ Efectul creșterii nivelului mării asupra dreptului internațional” – o temă esențială pentru două treimi din statele lumii, având în vedere că creșterea nivelului mării este o consecință directă a încălzirii globale.
- Judecătorii CIJ sunt aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU de pe lista de candidați.
- Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918. Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027. În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul international”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU.
- Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline). La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.
Citește și Noua lege a pensiilor a fost adoptată, după scandalul din coaliție. Ciolacu: „În noua lege a pensiilor va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB”