Curtea Constituţională a respins joi, cu majoritate de voturi, conflictul juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul Tăriceanu.
„Senatul, preşedintele interimar al Senatului, domnul Robert Cazanciuc a făcut cu ceva vreme în urmă această sesizare către Curte. Totul a pornit de la o slicitare de la ANI pentru anularea mandatului unui senator care a fost înainte de 1996 găsit în incompatbilitate. După alegerile din 2016, acest domn senator a câştigat mandatul de senator în Giurgiu şi mandatul lui a fost validat de AEP şi el a depus ulterior jurământul. Solicitările ANI şi ale Parchetului vizau ridicarea mandatului de senator. Preşedintele Senatului reprezintă instituţia, nu poate decide în numele senatului. Solicitarea a fost pusă pe Bp care a repartizat solicitarea ANI şi a Parchetului către Comisia juridică. Comisia juridică nu a dat curs solicitărilor. PÎCCJ a considerat că eu am făcut un abuz în funcţie. Parlamentarii care nu au votat, nu erau ai ALDE, erau de la toate partidele. Nimeni nu are dreptul să ceară unui parlamentar să voteze într-un fel sau să nu voteze. Prin această decizie principiul nulităţii votului imperativ este încălcată”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu după pronunţarea deciziei CCR.
El a adăugat că viitorii parlamentari trebuie să ştie că de acum încolo Parchetul îi va putea ancheta pentru modul în care votează, ceea ce este extrem de periculos pentru independenţa aleşilor.
„Cu alte cuvinte, de acum înainte o să ne trezim, nu e vorba de persoana mea, oricare parlamentar va putea să fie anchetat de Parchet de ce a votat într-un fel sau de ce nu a votat. Ceea ce este extrem de periculos pentru că nu numai că se înfrânge acest principiu, dar independenţa parlamentarilor e în acest fel încălcată şi sigur că toţi parlamentarii care candidează pentru funcţie trebuie să ştie ce îi aşteaptă pe viitor. oricând se pot trezi cu o anchetă a Parchetului în legătură cu voturile pe care le-au exprimat sau cum este cazul la Senat, despre cazul în speţă, nici măcar nu s-a votat. Asta este pe scurt situaţia în care ne vom găsi de azi încolo şi trebuie să vă spun încă o dată că nu este o problemă a mea personală, ci o problemă care vizează absolut toţi parlamentarii, toţi preşedinţii Senatului, Camerei. Sunt curios cum se va proceda de acum înainte, dându-se frâu liber acestor acţiuni ale Parchetului”, a completat Tăriceanu.
Acesta a mai spus că unii sunt determinaţi să găsească soluţii să îl scoată din joc, în contextul apropierii alegerilor parlamentare.
„Se pare că apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluţii pentru a mă scoate din joc. Vă reamintesc că 4 ani am fost obiectul unei anchete penale a DNA. Cei care cred că în felul acesta voi deveni mai puţin critic la adresa preşedintelui sau Guvernului, se înşală. Nu voi ezita să îi critic. Nu voi face momentan nimic, pentru că decizia CCR nu a fost publicată. Nici nu trebuie să fac nimic. Aşteptăm să vedem care e motivaţia. Vom vedea care e motivaţia deciziei Curţii şi în funcţie de aceasta probabil instituţiile la Parchet vor acţiona într-un anume fel”, a conchis Tăriceanu.
Pe 29 mai, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat „printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.
Este vorba despre un dosar penal în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu cercetat de procurori pe motiv că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind demiterea senatorului PSD Cristian Marciu, găsit incompatibil.
La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.