VIDEO: Musaca de post, varianta mânăstirească a maicii Cristofora. O să uiţi de friptura cu mujdei, dacă respecţi ingredientele. Pofta bună!

Musaca de post, reţetă ideală pentru Postul Paştelui, gătită de Maica Cristofora de la mănăstirea Văleni. Într-un timp scurt și folosind doar câteva ingrediente de post, pe care le putem găsi în orice bucătărie, maica a obținut o farfurie gustoasă și sățioasă, perfectă pentru Postul Paştelui.

Sarmale de post după rețeta bunicilor. Ingredientele care dau o savoare aparte

Ingrediente musaca de post, varianta mănăstirească:

• 1 kg cartofi;
  sare;
  50 ml ulei;
  2 cepe;
  600 g ciuperci în conservă;
  50 ml ulei în care se călește 1/2 ceapă (pentru piure);
  250 ml sos de ardei;
  mărar – 3 fire usturoi verde – pătrunjel;

Mod de preparare musaca de post, varianta mănăstirească

Pentru început, cartofii se vor spăla foarte bine şi se vor pune la fiert, fără a fi decojiţi.

În momentul în care apa a început să fiarbă se adaugă şi o linguriţă de sare. Cartofii se vor fierbe până când vor trece testul scobitorii. Se vor lăsa la fiert aproximativ 12- 15 minute.

Cât timp se fierb cartofii, ciupercile se vor căli împreună cu ceapa. După ce ceapa a devenit aurie se va adăuga şi sosul de ardei şi usturoiul.

Rețete rapide și ușoare de chifteluțe de post. Nu te vei mai sătura să le mănânci

Cartofii se vor curăţa şi se vor face piure. Ca ultim pas se va lua tava şi se va tapeta cu hârtie de copt. Se adaugă un strat de piure apoi compoziţia de ciuperci, apoi alt strat de piure.

Se pune tava la cuptor pentru 20 de minute, la 200 de grade. Delicioasa reţetă de musaca mănăstirească se va decora cu pătrunjelul proaspăt tocat.

Cele opt reguli speciale ale Postului Paștelui. Credincioșii trebuie să le ducă la bun sfârșit, pentru a avea parte de binecuvântare tot anul

Învierea Domnului este sărbătorită anul acesta pe 5 mai, iar până atunci, românii încearcă să se abțină de la carne și lactate. Însă asta nu este tot. Pentru a-ți curăța trupul și sufletul, trebuie să respecți câteva reguli importante.

Citește și Postul Paştelui 2024. Când începe cel mai lung post pentru credincioşii ortodocşi. Cele mai importante reguli, semnificaţii şi tradiţi

Postul Paștelui reprezintă cea mai lungă și aspră perioadă de abstinență din calendarul creștin ortodox.

Pentru cei ce nu știu, în teologia ortodoxă, postul nu este perceput numai ca abstinență de la alimente, ci și ca o practică pentru îndepărtarea de patimi.

Decizia de a ține post trebuie să vină din interiorul tău. Dacă simți că sufletul tău are nevoie de vindecare, apropie-te mai mult de Dumnezeu.

Nu doar abținerea de la carne și lactate este ceva ce trebuie să faci. Sunt încurajate faptele bune și întinderea unei mâini de ajutor cuiva care se află într-o situație grea.

Potrivit Bisericii, respectarea rigorilor din această perioadă are efecte benefice şi din punct de vedere biologic.

Schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice, conform Tion.ro.

Alt efect benefic este că postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui pozitiv la starea de sănătate.

Potrivit tradiţiei actuale a Bisericii citată de basilica.ro, în Postul Paştelui se posteşte astfel:

1. În primele două zile, respectiv, luni şi marţi din prima săptămână, se recomandă post complet.

2. Pentru cei care nu pot ţine post complet, se recomandă ajunare, adică post de o zi, până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi se bea apă;

3. Aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor (29 aprilie-4 mai);

4. În ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;

5. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;

6. Există doar două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire, pe 25 martie, şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, pe 28 aprilie, care e şi Duminica Floriilor.

7. În primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei morţi.

Se fac slujbe de pomenire, speciale care poartă numele de parastase.

8. Ultimele pomeniri pentru morţi din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţii şi superstiţii în perioada de dinaintea Paștelui

Românii au nenumărate tradiții și superstiții, și la fel este și pentru această perioadă. Se spune că auzul primului cântec al cucului înseamnă semn de primăvară.

De Florii, pe 28 aprilie, credincioșii merg dimineața la biserică, la slujbă, cu ramuri de salcie, care sunt sfințite apoi de către preot. După ce se termină slujba, crenguțele de salcie sunt duse acasă și păstrate într-un loc curat, de obicei se pun lângă o icoană.

Sâmbăta din ajunul Floriilor, pe 27 aprilie, este cunoscută și ca Moșii de Florii, iar atunci se fac pomeniri pentru cei adormiți. În această zi, femeile pregătesc plăcinte și le dau de pomană, iar fetele tinere plantează flori îmbrăcate în rochii albe.

Una dintre cele mai vechi superstiţii spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.

De asemenea, în Moldova şi Oltenia se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, deoarece părul ți se va face alb înainte de termen.

Se mai spune, de altfel, că cine priveşte într-o oală cu apă în ziua de Paşte îşi poate vedea viitorul.

Citește și A început Postul Paștelui. Rețeta perfectă cu care poți începe Postul Mare

Există credinţa că păstrarea unui ou fiert de Paşte până în anul următor poate prezice norocul.