VIDEO Sorin Grindeanu anunţă proiecte pe bandă rulantă la Ministerul Transporturilor. Valoarea totală a contractelor este 27,7 miliarde de lei

Sorin Grindeanu anunţă proiecte pe bandă rulantă la Ministerul Transporturilor. Constructorul turc Nurol Insaat Ve Ticaret AS, cel care a câştigat licitaţia pentru proiectarea şi construirea lotului Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, primul lot al Autostrăzii Unirii A8, se va ocupa de tronsonul Târgu Mureş – Miercurea Nirajului şi are la dispoziţie 2,46 miliarde de lei (fără TVA), respectiv 30 de luni pentru a finaliza lucrările, dintre care şase luni pentru proiectare şi 24 de luni pentru execuţie.

Pe traseul acestei secţiuni, de 24,4 km, urmează să fie construite inclusiv 36 de poduri, pasaje şi viaducte. „E important de precizat că acest contract, aşa, la nivel simbolic dacă vreţi să acceptaţi această formulare, este ultimul contract finanţat prin PNRR al CNAIR. Deci, cu această ocazie, noi am închis toate contractele şi le avem semnate. Suntem în faza de execuţie la toate contractele finanţate prin PNRR, Ministerul Transporturilor având cea mai mare alocare bugetară din PNRR. E e o treabă care merită a fi spusă. Îi felicit pe cei de la CNAIR. Aşa cum bine ştiţi, cei de la CFR au terminat de anul trecut şi au semnat toate contractele. Avem 18 contracte pe rutier prin PNRR şi azi, cum spuneam, se semnează ultimul. Valoarea adunată a celor 18 contracte este de 27,7 miliarde de lei, fără TVA, şi totalul de kilometri undeva la 410 – 412 km de autostradă. Am făcut aceste precizări, fiindcă marcăm acest final de etapă, dar partea importantă de acum încolo vine”, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă prilejuită de semnarea contractului.

Secţiunea Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (24,4 km) este una dintre cele trei porţiuni ale autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ (211,1 km), alături de secţiunea Miercurea Nirajului – Leghin (156,8 km) şi secţiunea Leghin – Târgu Neamţ (29,9 km). Toate cele trei porţiuni fac parte din Autostrada Moldovei – A8.

Finanţarea secţiunii Târgu Mureş – Miercurea Nirajului se face prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Alte articole

Apetitul românilor pentru antreprenoriat crește: 62% își doresc să înceapă o afacere. Ce propune PSD pentru sprijinirea mediului privat

Marcel Ciolacu a ținut o ședință secretă cu liderii PSD din teritoriu: „Pe mine mă duce ficatul! Sunt hotărât să lupt până la capăt”

Autostrada Unirii A8 va avea o lungime de peste 304 km (de la Târgu Mureş la Ungheni) şi va asigura legătura cu Republica Moldova prin noul pod peste Prut de la Ungheni, pentru a cărui proiectare şi execuţie a fost deja lansată licitaţia.

În prezent, sunt semnate toate cele 18 proiecte, în lungime de 412,46 km, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), cu o valoare însumată de 27,7 miliarde lei (fără TVA). Pe listă se află: Autostrada Transilvania – Secţiunile Nădăşelu – Mihăieşti, Mihăieşti – Zimbor şi Zimbor – Poarta Sălajului; A7 (Autostrada Moldovei) – toate cele 13 loturi cuprinse între Ploieşti şi Paşcani; A1 (Autostrada Lugoj – Deva) – Secţiunea E (secţiunea cu tuneluri) şi secţiunea D; A8 (Autostrada Unirii) – secţiunile Târgu Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin -Târgu Neamţ.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu,  a anunţat, tot vineri, lansarea în licitaţie a contractului pentru execuţia Drumului Expres Arad – Oradea (120,47 km). Astfel, contractele pentru construcţia celor trei loturi ale acestui drum de mare viteză au o valoare totală estimată de 8,5 miliarde de lei (fără TVA): Lotul 1 (33,7 km) – la care se adaugă drumul de legătură dintre DN 79 şi Salonta (5,3 km); Lotul 2 (39,7 km) – la care se adaugă drumul de legatură până la graniţa cu Ungaria (10 km); Lotul 3 (47,07 km) – la care se adaugă drumul de legatură cu zona industrială Arad Vest (2,9 km)..

Potrivit oficialului, construcţia este finanţată prin Programul Transport 2021-2027, iar fiecare contract trebuie finalizat în maximum 24 de luni. Contractul prevede şi construcţia a 12 noduri rutiere, patru Centre de Întreţinere şi Coordonare şi 86 de poduri şi pasaje.

Drumul Expres Arad – Oradea face parte din coridorul rutier care va asigura conexiunea între Marea Baltică – Marea Neagră şi Marea Egee, proiect al Uniunii Europene, stabilit prin Iniţiativa celor Trei Mări.

Ciolacu răspunde acuzaţiilor fermierilor români: „Nu am de la nicio instituţie a statului român nicio informaţie că vreun bob de grâu ucrainean rămâne în România”
La rândul său, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a punctat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Drumul Expres Arad – Oradea este parte a ViaCarpatia, o şosea de mare viteză care urmează să asigure conexiunea între Lituania (Klaipeda) şi Grecia (Salonic), prin Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria.

„Am transmis către ANAP documentaţiile de atribuire pentru lansarea procedurilor de achiziţie publică pentru construcţia acestui Drum Expres în lungime totală de 120,47 km. Valoarea totală estimată a acestor contracte este de aproximativ 8,5 miliarde lei, fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile – Programul Transport (PT) 2021-2027”, a menţionat şeful CNAIR.

Acesta a adăugat că antreprenorii vor trebui să finalizeze lucrările de construcţie în 24 de luni de la Ordinul de începere a lucrărilor.

Grindeanu, despre autostrada Biharia – Chiribiş: Nu mă interesează ce au semnat Orban şi Bode înainte de campanie

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că firma care a câştigat licitaţia pentru construirea autostrăzii între Biharia şi Chiribiş a obţinut acest contract în instanţă şi a precizat că reprezentanţii CNAIR au cerut acesteia documentele pentru a fi semnate, dar societatea respectivă contestă acest lucru. Grindeanu a precizat că nu îl interesează ce au semnat fostul premier Ludovic Orban şi fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode, în 2020, în legătură cu acest lot de autostradă, iar dacă reprezentanţilor companiei câştigătoare le-a promis cineva ceva, atunci să spună acest lucru.

Sorin Grindeanu a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă, ce se întâmplă cu lotul de 29 de kilometri dintre Biharia şi Chiribiş de pe A3.
“Suntem într-o situaţie de Kafka. Noi am cerut documentele celui care a câştigat şi el contestă faptul că am cerut documentele. În situaţia asta suntem. Avem un câştigător, îl ştiţi, s-au cerut documentele de către cei de la CNAIR să vină la semnat şi ei contestă această chestiune. Ei au câştigat prin instanţă că altfel aş fi anulat, dar mi-au spus colegii că nu prea se poate juridic. Au câştigat în instanţă acest contract, la Curtea de Apel. E o istorie în spate la acest lot Chiribiş – Biharia. Ei fac aceste lucruri fiindcă spun că în momentul în care ar semna acest contract, ar pierde, anumite procese pe care le au deja deschise cu noi în trecut. Am înţeles. Eu vreau să fac autostrada. Pe mine nu mă interesează ce au semnat Orban cu Bode pe repede înainte, înainte de campanie. Nu mă interesează”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a precizat că nu a forţat nimeni acea companie să semneze contractul.

“Mă interesează să fac această autostradă de la Chiribiş  la Biharia. Şi pe ei îi interesează. Avem finanaţare, avem tot. Am semnat pe repede înainte, înainte de campania electorală din 2020, ştiţi toată istoria, nu eu i-am forţat, nu Pistol i-a forţat, că nu era director, nu i-a forţat nimeni să semneze acel contract. Dacă au ceva şi le-a promis cineva ceva să se ducă la statul român şi să spună. Dar nu să blocheze un proiect de tipul ăsta. Dacă au ceva de spus să se ducă, există instituţii abilitate ale statului, dacă i-a forţat cineva. Dacă nu i-a forţat, păi hai să facem această autostradă. Nu se poate aşa ceva. Şi de când sunt aici e ca şoarecele cu pisica. Eu când am venit aici chiar am avut o discuţie cu conducerea CNAIR-ului şi am întrebat de ce nu se semnează. Înţeleg de ce au refuzat să semneze în forma propusă de către această companie.  Absolut corect. Pot să îţi ceară zece miniştri să faci lucrurile. Nu le faci. Şi sunt de acord cu ei. Să se ducă…m-a forţat Orban, că a vrut să câştige alegerile. De ce blochezi un proiect extrem de important? Tu conteşti faptul că CNAIR a cerut documentele să vină la semnare”, a declarat ministrul Transporturilor.

Ministrul Transporturilor: Componenta banilor europeni în Portul Constanţa nu a funcţionat cum trebuie. Nu au fost în stare să acceseze banii pe care puteau să îi acceseze. Această perioadă trebuie să se încheie / Ce spune despre conducerea portului

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că această componentă a banilor europeni în Portul Constanţa nu a funcţionat cum trebuie în anii trecuţi, iar conducerile acestuia nu au fost în stare să acceseze banii europeni pe care îi puteau lua. Grindeanu a precizat că această perioadă trebuie să se încheie şi este una din priorităţile pe care trebuie să le aibă conducerea portului. Afirmaţiile sale vin la o săptămână după ce directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa, Florin Vizan, a demisionat din funcţie, iar în locul său a fost numit directorul executiv al companiei, Mihai Teodorescu.

Sorin Grindeanu a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă, ce îl recomandă pe noul director al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa pentru a ocupa această funcţie.

“Mă interesează să începem şi acolo procesul pentru selectarea la început a unui CA, pe 109 (n.r. – OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice). Eu nu prea sunt de acord cu forma actuală a legii. Este foarte restrictivă. Poţi să mergi ca economist sau jurist să fii membru în consiliul de administraţie oriunde. Dacă aduc un profesor de drept internaţional, nu poate să fie membru în Consiliul de Administraţie, selectat prin 109, în Portul Constanţa. Nu poate. Ceea ce nu mi se pare normal. De asemenea, un super economist nu poate să fie. Trebuie să fie toţi din domeniul naval. Nu mi se pare corect. Sau nu mi se pare că e o decizie realistă. Ca economist sau ca jurist eu cred că poţi cu experienţă, nu spun că trebuie să fie fără experienţă, cred că poţi să fii membru în consilii de administraţie. Oriunde se poate, numai în Portul Constanţa nu se poate, că acolo s-au gândit unii să facă o chestie restrictivă şi să pună doar din ăştia care au absolvit în domeniul naval ceva”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Anunţ oficial. Majorările de pensii şi salarii nu vor fi luate în calcul la plafonul pentru vouchere

El a precizat că a văzut ce au făcut conducerile Portului Constanţa în ultimii 30 de ani. “De 30 de ani a fost haos şi am văzut cum 30 de ani au fost companii care nu şi-au plătit apa, curentul, redevenţele timp de 30 de ani. Şi sunt zeci de procese în momentul ăsta deschise pentru a recupera aceste prejudicii. Cred că au fost vreo două tentative în a schimba legea cu privire la selecţia CA-ului”, a explicat ministrul Transporturilor.
Sorin Grindeanu a adăugat că fostul director Florin Vizan a demisionat din motive personale şi că nu are ce să îi reproşeze.
“Legat de fostul director, a avut şi o problemă personală. Eu nu am ce să îi reproşez, din contră, a intrat în această bătălie cu aceste companii de care aminteam mai devreme şi a deschis toate aceste procese, a recuperat mare parte din aceste sume datorate Administraţiei porturilor. E un lucru pe care îl apreciez şi îl voi aprecia”, a declarat Grindeanu.

El s-a referit şi noul director al portului. “Mihai Teodorescu era directorul executiv. Are experienţă din zona det transport, a fost la RATB şi la metrou. Când se va selecta acest consiliu de administraţie pe 109, dacă nu chiar mai repede, că acum sunt mandate provizorii, o să vedem cum se achită de sarcini. Pe mine mă interesează foarte mult în perioada următoare ca toate acele proiecte finanţate prin bani europeni şi asta este o componentă care nu a mers bine în port, indiferent de ce s-a întâmplat în trecut, să meargă cu altă viteză”, a declarat Grindeanu.
El a mai anunţat că în şedinţa de Guvern de vineri se află un proiect legat de Portul Constanţa.

“Astăzi în Guvern, intră o hotărâre de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru dragaj de investiţii în Portul Constanţa, care sunt bani europeni. Componenta aceasta în Portul Constanţa nu a funcţionat cum trebuie în anii trecuţi, nu au fost în stare să acceseze banii europeni pe care puteau să îi acceseze. Această perioadă trebuie să se încheie şi e una din priorităţile pe care trebuie să le aibă conducerea, indiferent care este ea”, a completat ministrul Transporturilor.

În urmă cu o săptămână, directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Florin Vizan, a demisionat din funcţie, iar în locul său a fost numit directorul executiv al companiei, Mihai Teodorescu. Florin Vizan ocupa această funcţie din august 2022.

Articol sustinut de PSD