VIDEO Vladimir Putin este învestit pentru a cincea oară Președinte al Federației Ruse: ”Nu refuzăm să ne angajăm în dialog cu țările occidentale. Dar nu de pe poziții de forță”

În conformitate cu articolul 82 din Constituţia Federaţiei Ruse, în prezenţa membrilor Consiliului Federaţiei, a deputaţilor din Duma de Stat şi a judecătorilor Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a depus jurământul faţă de poporul rus. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valeri Zorkin, a anunţat că Vladimir Putin este oficial în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse.

În alocuţiunea rostită imediat după aceea, Putin şi-a reluat teza şi obiectivul: o nouă ordine mondială în care vrea ca Rusia să fie văzută ca o mare putere. El a pretins, aşa cum a făcut-o în repetate rânduri, că este deschis la dialog cu Occidentul, dar numai în condiţiile puse de Rusia şi numai de pe picior de egalitate.

„Nu refuzăm să ne angajăm în dialog cu ţările occidentale. Alegerea le aparţine: dacă intenţionează să continue să încerce să frâneze dezvoltarea Rusiei, să continue politica lor de agresiune şi de presiune neîncetată asupra ţării noastre de-a lungul anilor, sau să caute o cale spre cooperare şi pace. Repet: o discuţie, inclusiv pe probleme de securitate şi stabilitate strategică, este posibilă. Dar nu de pe o poziţie de forţă, ci fără nicio arogare, aroganţă şi excepţionalism propriu, ci doar pe picior de egalitate, respectând interesele celuilalt”, a declarat Putin.

Totodată, el a sugerat că în cel de-al cincilea său mandat va spori înăbuşirea disidenţei şi nu va tolera „tulburările interne”, confirmând o tendinţă de înăsprire a autocraţiei deja prognozată de analiştii şi experţii internaţionali.

Alte articole

Un deceniu cu Klaus Iohannis. Sâmbătă i se încheie cel de-al doilea mandat, dar rămâne președinte până la alegerile din primăvară

Klaus Iohannis explică ironic șederea sa prelungită la Cotroceni: „Constituția e foarte clară. Unii politicieni nu au avut timp să citească articolul care e doar un rând”

Putin a avut în discurs şi o aluzie şi în ceea ce priveşte viitorul guvern şi oamenii de care se va înconjura. El a promis să nu ofere protecţie – posibilă referire la cazul recent al adjunctului arestat al ministrului apărării, Timur Ivanov -, ci să promoveze oameni care iubesc „loialitatea”.

„Voi face tot posibilul pentru ca oamenii care au demonstrat cele mai bune calităţi umane şi profesionale, care şi-au dovedit prin fapte loialitatea faţă de Patrie, să ocupe poziţii de conducere în administraţia de stat, în economie, în toate domeniile” – a spus Putin.

Știrea inițială

În timpul ceremoniei, Putin va depune jurământul de învestitură, înainte de a rosti un scurt discurs către naţiune. Discursul din acest an are loc cu două zile înainte de aniversarea victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, pe 9 mai, a cărei celebrare este o piatră de temelie a politicii de putere a lui Putin, care susţine că luptă împotriva „neonaziştilor” în Ucraina.

Învestirea coincide cu o situaţie mai favorabilă pe front pentru armata rusă, care a suferit eşecuri umilitoare în primăvara şi toamna anului 2022, în primele luni ale atacului său pe scară largă asupra Kievului. În ultimele săptămâni, asalturile ruseşti în estul Ucrainei au crescut în intensitate şi au dus la cucerirea treptată a mai multor localităţi, în special în jurul oraşului-cheie Avdiyevka, cucerit la mijlocul lunii februarie.

În centrul Moscovei, numeroase bariere au fost ridicate de-a lungul principalelor artere de circulaţie în vederea pregătirii învestirii şi a paradei militare de la 9 Mai.

Învestirea lui Putin este o ceremonie pe care Ucraina a denunţat-o ca fiind o parodie de democraţie. Luni, diplomaţi ucraineni au declarat că această ceremonie este menită să dea „o iluzie de legalitate” continuării domniei lui Putin, care, potrivit Kievului, a transformat Rusia „într-un stat agresor” şi regimul actual „într-o dictatură”.

#VladimirPutin #Putin #Zakharova
The fifth inauguration of Vladimir Putin, today 12:00 MSK (09:00 GMT)

Fourth inauguration took place on Monday, 7 May 2018

New China TV – 48 mins pic.twitter.com/2COZNX5c9e

— Maria Zakharova (Commentary) (@_MariaZakharova) May 7, 2024

Învestirea prezidenţială este o procedură solemnă prin care şeful statului îşi preia oficial prerogativele şi depune jurământul pe Constituţie. Putin a depus acest jurământ de patru ori.

Şi dacă în 2000, 52,94% dintre ruşi au votat pentru candidatul Putin, pe atunci în vârstă de 47 de ani, în 2004 au fost deja 71,31%, în 2012 – 63,6%, în 2018 – 76,7%, iar la alegerile din martie anul acesta, Putin, care acum are 71 de ani, a primit 87,28% din voturile populare, un record.

Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas.

Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi de inagurare a noului mandat prezidenţial va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea.

Ceremonia de învestire a lui Putin

Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să meargă pe jos prin mai multe săli – Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie.

În momentul în care Putin ajunge la BKD, totul ar trebui să fie deja pregătit: invitaţii îşi vor ocupa locurile, iar port-drapelul Gărzii de Onoare va aduce drapelul de stat al Rusiei şi drapelul preşedintelui Federaţiei Ruse (imaginea unui vultur cu două capete pe fond tricolor), urmate de Emblema preşedintelui Federaţiei Ruse şi de Constituţie, pe care Putin va ţine mâna în timp ce depune jurământul de învestitură.

Marţi, Palatul Kremlinului va fi închis pentru turişti, iar accesul se va face doar pe bază de invitaţie.

Câteva mii de invitaţi sunt aşteptaţi să asiste la ceremonia de inaugurare de la Kremlin: reprezentanţi ai puterii executive, legislative şi judiciare, ai guvernului rus, ai Consiliului Federaţiei, ai Dumei de Stat, ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai guvernatorilor. Kremlinul invită, de asemenea, reprezentanţi ai principalelor confesiuni, deţinători ai Ordinului Sfântului Apostol Andrei, Eroi ai Rusiei, deţinători ai Ordinului „Pentru Meritul Patriei”, şefi de misiuni diplomatice, reprezentanţi ai organizaţiilor publice, cercuri de afaceri, generali, personalităţi din domeniul ştiinţei, culturii, sportului, jurnalişti. În invitaţiile de denumire se specifică „forma de ţinută – stil oficial de afaceri (bărbaţi – costum închis, femei – rochie/ costum de lungime normală) sau uniformă militară de ceremonie”.

Realizările lui Putin

Născut la 7 octombrie 1952 la Leningrad, Putin este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Leningrad (în prezent, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg) şi al Institutului Andropov al KGB-ului din URSS (în prezent, Academia de Informaţii Externe). A lucrat în agenţiile de securitate ale statului, a lucrat în cadrul primăriei din Sankt Petersburg şi s-a mutat la Moscova în 1996 în funcţia de adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui Federaţiei Ruse. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, a condus Serviciul Federal de Securitate şi a fost secretar al Consiliului de Securitate. De două ori (în a doua jumătate a anului 1999 şi în perioada 2008-2012) a fost prim-ministru al Rusiei.

Agenţia TASS – agenţia oficială de presă a statului rus – enumeră „realizările” mandatelor lui Putin, menţionând războiul din Ucraina şi amintind că atunci când a devenit pentru prima dată şef al ţării, în 2000, a promis că ordinul lui Elţîn de a „proteja Rusia” va fi principala sa activitate. „O face de aproape un sfert de secol. În acelaşi timp, el continuă să repete că principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea veniturilor ruşilor. De-a lungul anilor, au existat soluţionarea situaţiei din Cecenia, lupta împotriva terorismului, reducerea recrutării în armată, Jocurile Olimpice de la Soci, Cupa Mondială FIFA, introducerea examenului de stat unificat, proiecte naţionale şi înfiinţarea indemnizaţiei maternale. Şi, de asemenea – faimosul discurs de la Munchen, operaţiunea din Siria, crearea BRICS şi EAEU, Crimeea, Donbas, Novorossia şi operaţiunea militară specială (invadarea Ucrainei din februarie 2022 – n.r.)” – arată TASS.

„Programul lui Putin abia dacă aminteşte de weekend-uri, ziua sa de lucru se întinde mult peste limitele alocate de Codul Muncii. Pentru că preşedintele, după spusele şefului statului însuşi, este persoana care este responsabilă pentru tot ceea ce se întâmplă în ţară”, subliniază TASS într-o mostră de cult al personalităţii.

Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.

Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate.

Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.

Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte. Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei – 9 Mai – sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.

Citește și: Război în Ucraina: Rusia va exersa un scenariu cu arme nucleare tactice, ordonat de Vladimir Putin

Noul mandat de preşedinte al lui Putin, al cincilea, va avea şase ani şi conform modificării Constituţiei din martie 2020, Putin poate candida din nou în 2030.

Conform legii, în ziua învestirii guvernul îşi predă atribuţiile noului preşedinte ales al Federaţiei Ruse, astfel că este de aşteptat ca guvernul să demisioneze marţi.

În cele peste două decenii de putere, Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în care opoziţia, membrii ONG-urilor şi alţi apărători ai drepturilor omului sunt supuşi cenzurii şi unei represiuni intense şi sunt încarceraţi în mod obişnuit în temeiul unei legislaţii care a sporit diversitatea modurilor în care pot fi inculpaţi „indezirabilii”.

Condus de partidul prezidenţial Rusia Unită, guvernul menţine o faţadă multipartidistă prin intermediul unei opoziţii tolerate. Reprimarea politică a adevăraţilor opozanţi, care sunt fie încarceraţi, fie forţaţi să plece în exil, îi permite să autorizeze doar partidele care îi sunt afiliate, ai căror candidaţi „marionetă” nu fac decât să conducă o opoziţie de faţadă sau chiar să servească drept paravan printr-un discurs comunist sau ultranaţionalist, ceea ce-i permite lui Vladimir Putin să se prezinte ca un preşedinte moderat, fără alternativă credibilă sau rezonabilă.

Tot în această logică, în baza majorităţii sale parlamentare şi a unei Constituţii rescrise în avantajul său, Vladimir Putin a anunţat că va candida pentru realegere în 2024 din postura de „independent”.

Citește și: Ucraina susține că a distrus o navă rusească în Marea Neagră cu o dronă. Rusia acuză Kievul și de alte atacuri