Vila din Alexandria a rămas la Bombonica Prodana. Pe ce ar putea pune sechestru DNA în cazul lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum

DNA pune sechestru în dosarul Tel Drum. Este vizat şi Liviu Dragnea

DNA vrea să se asigure că prejudiciul din dosarul Tel Drum, în care este urmărit penal şi Liviu Dragnea, poate fi recuperat în cazul în care acuzaţiile vor fi confirmate şi pedepsite de judecători. În dosar sunt urmărite mai multe persoane, dar în ceea ce îl privește pe Liviu Dragnea, conform ultimei declarații de avere, statul ar putea recupera doar o mică parte din prejudiciul total de aproape 21 de milioane de euro.

Conform ultimei declaraţii de avere, din 14 iunie 2017, Liviu Dragnea deține un teren intravilan cu o suprafață de 2913 mp, în Turnu Măgurele, dobândit în 2009. Şeful PSD mai deţine şi un apartament de 80,07 mp, dobândit în 1997, dar și un spațiu comercial cu o suprafață de 1527 mp, ambele în Turnu Măgurele.

Liviu Dragnea deține două autoturisme. Un autoturism Skoda Superb, cumpărată în 2006, și un BMW X5, dobândit prin donaţie de la cumnata şi nepoţii lui.

Alte articole

Gigi Becali, noi dezvăluiri despre implicarea lui Coldea în justiție: ”Lui nu i-a convenit că mi-au dat pușcărie prea puțină”

Liviu Dragnea i-a propus lui Sebastian Ghiță să colaboreze cu Coldea: „Mr. Prezi, vă gândiți cum sună?”

În conturi, Liviu Dragnea are 3004 dolari și 37796 lei, la BRD. În conturi mai are şi 10.500 lei, reprezentând rambursare a contribuţiei la campania electorală a candidatului Liviu Dragnea.

De asemenea, Dragnea deține creanțe la Hotel Turris din Turnu Măgurele în valoare de 80.170 de euro și 460.110 de lei. 

Conform declarației de avere, Liviu Dragnea nu are nicio datorie și niciun credit la bănci.

În anul precedent, Liviu Dragnea a încasat 76838 lei, în calitate de deputat. Tot în anul 2016, Liviu Dragnea a obținut 220.000 de lei, chiria pentru spațiul comercial deținut în Turnu Măgurele.

Liviu Dragnea a încercat să vândă terenul din Turnul Măgurele, iar în anul 2016 a avut o promisiune de vânzare-cumpărare în valoare de 630.000 de lei.

Cea mai valoroasă proprietate a familiei Dragnea nu se mai află în posesia liderului PSD. Acesta a pierdut celebra vilă din Alexandria în favoarea fostei sale soții, Bombonica Prodana, în cadrul partajului de la divorț.

Liviu Dragnea, despre sechestrul în dosarul Tel Drum: Voi merge la DNA. Probabil urmează sechestrul pe viaţă

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, referitor la sechestrul pus de DNA pe averile persoanelor implicate în dosarul Tel Drum, că este folosit ca mijloc pentru a bloca modificarea legilor justiţiei, spunând ironic că urmează, probabil, sechestru pe viaţă.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte.

Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

În dosar este cercetat şi Marian Fişcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi acţionar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.

Petre Pitiş, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA, este anchetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu, Florea Neda, reprezentant Tel Drum este cercetat pentru constiuirea unui grup infracţional şi complicitate la abuz în serviciu, Mugur Băţăuş, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este suspectat de constiuirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Victor Piperea, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

De asemenea, în aceeaşi cauză este anchetat şi Marian Predescu, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, la data faptelor, pentru complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi reprezentanţi ai unei firme, Florian Ion şi Daniel Neagoe, aceştia fiind acuzaţi că făceau parte din grupul infracţional organizat.

Dosarul a fost deschis ca urmare a unui sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă), transmisă procurorilor pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere nelegală pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene a unor fonduri europene.

Procurorii spun că cei care făceau parte din grup ar fi conceput activitate acestuia în etape, în funcţie de zonele, firmele şi influenţa pe care le aveau.

Primul pas, în viziunea DNA, ar fi fost privatizarea Tel Drum şi transferarea din proprietatea CJ Teleorman „în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse”.

Ulterior, precizează DNA, ar fi fost create mai multe firme controlate de cei care ar fi făcut parte din grupare, care aveau rol de interpus în atribuirea unor contracte publice.

Potrivit sursei citate, gruparea s-ar fi asigurat că Tel Drum obţine contracte din fonduri publice, mai ales acordate de Consiliul Judeţean Teleorman, prin influenţă şi funcţii, dar şi prin „furnizarea informaţiilor confidenţiale privind licitaţiile publice înainte de momentul publicării anunţurilor şi prin inserarea condiţiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Judeţean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor judeţene)”.

În plus, prin administratorii Tel Drum se facilita si intermedia numirea unor persoane în funcţii din administraţia centrală, dar se furnizau şi fonduri către PSD, „prin donaţii ale membrilor grupului infracţional organizat şi ale societăţilor controlate de aceştia”, arată anchetatorii.

„Prin prisma influenţei pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administraţiei centrale şi în sfera politică, asigurarea accesului la informaţii confidenţiale din cadrul instituţiilor administraţiei centrale şi furnizarea de documente cu caracter confidenţial către membrii grupului infracţional organizat din mediul privat. (..) Structura grupului a permis o interacţiune uşoară între membrii acestuia, fiind de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuţiilor de serviciu ale acestora, suspecţii Mugur Băţăuş şi Victor Piperea conducând direcţii din cadrul Consiliului Judeţean Teleorman şi fiind subordonaţi suspectului Liviu Dragnea, iar reprezentanţii din mediul privat reuşind cu uşurinţă să interacţioneze prin prisma contractelor care erau în curs de executare”, se mai precizează în comunicatul de presă.