Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a constatat că schema de ajutor de stat IMM Plus, continuatoarea Programului IMM Invest şi IMM Invest Plus, este în conformitate cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar de criză şi tranziţie şi a concluzionat că schema de ajutor de stat reintrodusă rămâne necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă în economia unui stat membru.
FNGCIMM menţionează că va implementa patru din cele şase subcomponente ale programului IMM Plus, respectiv: IMM România Plus, Construct Plus, IMM Prod Plus şi Agro Plus.
„Aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Plus reprezintă un pas semnificativ în susţinerea economiei României în faţa provocărilor create de criza geopolitică din regiune. Rezultatul implementării IMM Invest şi IMM Invest Plus, în perioada 2020-2023, reprezintă un record european, fiind transpus într-un număr de aproximativ 73.000 de garanţii acordate de către FNGCIMM, în valoare de peste 47,2 miliarde de lei, ce au susţinut finanţări de peste 55 miliarde de lei. Pentru IMM Plus am primit acceptul Comisiei Europene şi pentru a majora sprijinul pentru IMM-uri şi întreprinderile cu capitalizare medie de piaţă în limita a 280.000 de euro pentru companiile din sectorul agricol, până la 335.000 de euro pentru cele din sectorul pescuitului şi acvaculturii şi până la 2,25 milioane de euro pentru companiile active în alte sectoare”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM şi vicepreşedinte AECM.
În cadrul schemei IMM Plus, ajutorul va lua forma garanţiilor de stat pentru credite de investiţii şi capital de lucru şi a subvenţiilor de dobânzi şi comisioane, obiectivul fiind de a asigura lichidităţile necesare pentru companiile afectate de perturbarea economică provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Astfel, programul guvernamental IMM Plus menţine principalele avantaje ale programului din ediţiile trecute, respectiv: credite garantate de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării acordate de băncile partenere în program; valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10 milioane lei, iar pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat nu poate depăşi 5 milioane lei; garanţiile de stat se acordă pe o durată de maxim 72 de luni pentru creditele de investiţii şi 36 de luni pentru capital de lucru; subvenţii de dobândă pe o perioadă de 12 luni, cu excepţia companiilor din agricultură, pescuit şi acvacultură; comisioane de risc şi administrare subvenţionate pe toată durata garanţiei.
Potrivit comunicatului, ajutorul va fi acordat cel târziu la data de 30 iunie 2024.
De asemenea, în comunicat se precizează faptul că IMM Plus continuă să rămână un instrument esenţial în eforturile Guvernului de a menţine stabilitatea economică şi, pe aceeaşi linie de sprijin faţă companiile româneşti, FNGCIMM a identificat alte soluţii în plan extern, pentru a susţine finanţarea IMM-urilor cu garanţii din fonduri europene. Recent, instituţia a finalizat cu succes demersurile necesare pentru a obţine calitatea de partener de implementare a garanţiei europene indirecte acordate de către Comisia Europeană în cadrul Programului InvestEU. După parcurgerea cu succes a etapei obligatorii a evaluării pe piloni, realizată de auditorul extern independent KPMG România şi agreată de departamentul de resort din cadrul Comisiei Europene, acesta se află în linie dreaptă pentru a accesa noi surse de garantare, pe care speră să le pună la dipoziţia companiilor româneşti în perioada imediat următoare.
Ajutoare de stat în valoare de 228 miliarde de euro acordate de UE în 2022; România a acordat 4,2 miliarde de euro
În pofida unei reduceri semnificative a ajutoarelor de stat acordate în 2022 comparativ cu 2021, statele membre UE au continuat să îşi susţină companiile afectate de crizele provocate de pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina, arată datele publicate marţi de Comisia Europeană.
Conform acestor date, în 2022, statele membre au raportat ajutoare de stat cu o valoare de 228 miliarde de euro pentru toate obiectivele, inclusiv măsuri de criză care au avut legătură cu pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina şi alte măsuri. Este echivalent cu 1,4% din PIB-ul UE în 2022, şi o reducere de 34,8% comparativ cu 2021, când ajutoarele de stat s-au cifrat la 349,7 miliarde de euro.
Salariul minim european: dovada că PSD susține angajații și mediul de afaceri, iar USR nu!
Datele mai arată că 33,6% din sprijinul total (76,65 miliarde de euro) a ajutat companiile afectate de pandemia de coronavirus să rămână viabile, în timp ce 17% (39,33 miliard de euro) corespunde cu măsurile adoptate pentru a contracara efectele negative ale invaziei ruseşti din Ucraina.
În cazul României, datele Executivului comunitar arată că totalul cheltuielilor cu ajutoarele de stat s-a cifrat la 4,2 miliarde de euro iar primele cinci măsuri de ajutoare de stat au absorbit 55,9% din cheltuielile totale, adică 2,3 miliarde de euro. Valoarea ajutoarelor co-finanţate cu fonduri de la UE în România a corespuns cu 353 milioane de euro (8,4% din cheltuielile totale) şi au fost concentrate în principal pe dezvoltarea regională (48,2%).
Când vine vorba de tipul de instrumente de ajutoare de stat, România a folosit în principal granturile directe (1,7 miliarde de euro, sau 40% din totalul ajutoarelor de stat), urmate de garanţii (969,8 milioane de euro, sau 23,1%) şi altele (736,6 milioane de euro, sau 17,6%).
De asemenea, în 2022, cheltuielile care au avut legătură cu pandemia de coronavirus în România s-au cifrat la 1,7 miliarde de euro, 41,7% din totalul ajutoarelor de stat, faţă de o medie de 33,6% la nivelul UE. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru a contracara efectele negative ale invaziei ruseşti din Ucraina, cheltuielile României s-au ridicat la 182,3 milioane de euro, sau 4,4% din ajutoarele de stat, comparativ cu 17,2% la nivelul UE.