Vincze Lorant a declarat, vineri, într-o întâlnire cu presa, că principala temă pe care se concentrează este legată de protecţia minorităţilor şi, chiar dacă iniţiativa cetăţenească la nivel european „Minority SafePack” nu a fost înregistrată de Comisia Europeană, „lupta nu s-a terminat”.
„A fost acea iniţiativă (Minority SafePack), care iniţial s-a respins la Comisia Europeană, a fost o respingere destul de politicianistă din partea lor, dar este o luptă care nu s-a terminat. Cu această respingere ni s-a închis o uşă în nas, dar o să încercăm să tot intrăm prin acea uşă până se va întâmpla. Cei care au fost implicaţi în acest proiect, reprezentanţii minorităţilor europene (FUEN) doresc în continuare să promoveze această idee”, a spus Vincze.
Acesta a adăugat că „următorul pas” este propunerea ca, în momentul modificării tratatelor UE, protecţia minorităţilor să fie declarată politică europeană.
„Să spunem deschis, dacă în acea iniţiativă nu a putut să fie spus concis că dorim realizarea unui cadru juridic european pentru protecţia minorităţilor, acum următorul pas este acesta, propunem ca în cazul în care se vor putea modifica tratatele europene, protecţia minorităţilor să intre ca o politică europeană. Să nu se spună că UE nu are competenţă în acest domeniu, haideţi s-o facem competenţă europeană”, a arătat el.
Potrivit lui Vincze, după ce „Minority SafePack” nu a fost înregistrată de Comisia Europeană, în România sau Ungaria nu a fost aşa mare „vâlvă” ca în ţările din Occident şi nordul Europei, unde politicienii susţin că nu e posibil ca pe plan european să se respingă acea propunere, din moment ce în statele lor există deja „un dialog şi un cadru” pentru cooperarea cu comunităţile minoritare.
Acesta a adăugat că este un succes al UDMR faptul că la Congresul din Dublin, unde s-a adoptat programul Partidului Popular European, propunerea sa, referitoare la constituirea unui cadru juridic pentru protecţia minorităţilor, a fost acceptată şi este parte integrantă din programul politic al PPE pentru următorul mandat.
Potrivit acestuia, în zonele unde maghiarii sunt în minoritate, e nevoie de autonomia culturală, care este prevăzută în proiectul de lege privind statutul minorităţilor aflat în Parlament, care speră să fie promovată, fiind inclusă din nou într-un program de guvernare.
A doua soluţie, pentru zonele unde trăiesc comunităţi puternice de maghiari, ar fi modelul autonomiei „comunitare”, precum cel al suedezilor din Finlanda, a spus Vincze, arătând că acesta dă posibilitatea utilizării limbii materne în educaţie, în administraţie.
„Dacă acolo s-a reuşit, de ce nu s-ar reuşi şi la noi implementarea unui asemenea model? Sunt recunoscute şi drepturile colectivităţii respective, deci faptul că limba lor, în regiunea respectivă, este limbă oficială, că toate instituţiile care ţin de educaţie, de cultură, inclusiv dezvoltarea economică şi socială a zonei sunt decise de comunitate în sine. Deci, e o autonomie comunitară”, a spus el.
Vincze a adăugat că, în mod „evident”, în secuime, zona locuită majoritar de maghiari, este potrivită autonomia teritorială, după modelul Tirolului de Sud.