VINEREA MARE: Ziua în care se ţine post negru şi este mare păcat dacă te cerţi. Nu e bine să faci vizite. Tradiţii şi superstiţii

VINEREA MARE: Fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti, scrie Agerpres.

Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare.

Specialiştii în etnografie susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină.

Cine face vreun rău semenului său în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. De asemenea, există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici.

Oamenii din popor cred că postul negru este bun pentru ”secarea” guşii şi vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile şi îl va face să fie sănătos tot restul anului.

În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.

VINEREA MARE: De ce nu trebuie să pui oţet în salată

Un obicei deosebit de pitoresc avea legătură cu economia socială a vechilor comunităţi româneşti: în noaptea de vineri spre sâmbătă avea loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea sătenilor – o formă de blam colectiv şi nocturn. Era o mare onoare pentru acela care rămânea nestrigat! Strigoaicele cărora li se strigă numele nu mai au putere.

Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost răstignit aşa că este zi de post negru. Vinerea Mare mai poarta si numele de Vinerea Seaca iar în această zi nu se face treaba. Obiceiurile creştinilor spun că în această zi se duc flori la biserica si se trece pe sub masa pentru a avea noroc si sanatate tot restul anului.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat, iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

In Vinerea Mare se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf (numit si Sfantul Aer) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. Se spune ca cei care trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si spatele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii.

La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, este obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care sunt apoi puse acasa la icoane.

VINEREA MARE: Traditii si obiceiuri

Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

Fiind ziua in care Iisus Hristos a fost rastignit pe cruce, in aceasta zi nu se ara, nu se seamana si nu se sadesc pomi, intrucat nu vor rodi. Femeile nu au voie sa coaca, sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca.

In Vinerea Mare nu se mananca urzici, nu se foloseste otet pentru ca pe Cruce,Iisus a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet. Credinciosii petrec Vinerea Mare in rugaciune.

In aceasta zi, gospodinele opresc lucrul. Nu se spala si nu se sacrifica pasari sau animale.

Cercetatorii etnografi sustin ca, in comunitatile traditionale, se considera ca Vinerea Mare, odata cu moartea Mantuitorului, deschide un timp al haosului si intunericului, oamenii ramanand fara protectie divina. Se spunea ca Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obisnuite, denumirea de Vinerea Seaca explicandu-se prin postul negru pe care multi oameni obisnuiau sa-l tina. Cine face vreun rau semenului sau in aceasta zi va fi pedepsit inzecit pentru fapta sa.

In unele zone ale tarii se afuma cu tamaie pomii si casele pentru a le feri de animalele salbatice, de trasnete, boli si daunatori. De asemenea, exista traditia ca daca ploua, va fi un an imbelsugat, iar daca nu, va fi mare saracie tot anul.

In popor se crede ca postul negru este bun pentru ‘secarea’ gusii si vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), ca il va feri pe cel care posteste de toate bolile si il va face sa fie sanatos tot restul anului.

In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare: se crede ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul.

Dacă ţii post negru în Vinerea Mare nu trebuie să te cerţi sau să faci vizite

Vinerea Mare reprezintă pentru mulţi creştini o zi de post negru deoarece este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. Totuşi, postul negru nu presupune doar abstinenţa de la mâncare şi băutura, ci şi câteva reguli de evlavie.

Postul negru nu este doar înfrânarea de la mâncare şi băutura, ci şi abţinerea de la orice alt păcat.

Postul negru presupune ca hrana pe care ar trebui să o mănânci (dar numai hrana de post) să o dai la un sărăc (sau o sumă de bani).

În această zi nu trebuie să te cerţi cu nimeni, orice s-ar întâmpla, oricât te-ar supăra cineva şi orice ispite ai avea, scrie unica.ro.

Paşte 2014: În Vinerea Mare se ţine post negru

Nu trebuie să dormi mai mult pentru a trece timpul mai repede, pentru că asta înseamnă că încerci să te înşeli pe tine însuţi.

Nu trebuie sa stie nimeni ca postesti in afara de cei ai casei, si nu trebuie sa te lauzi cu asta.

Sa nu faci vizite, ca sa nu fii obligat sa spui ca postesti si pentru a nu fi ispitit si pus in situatia sa mai faci si alte pacate.

Fugi cat poti de orice pacat cu care te ispiteste necuratul diavol, pentru a nu-ti fura stradania facuta in ziua de post si pentru a nu pierde folosul ce-ti vine din aceasta jertfa.