„Faţă de anul 2016 sunt peste 695.000 de români care au ieşit din zona de sărăcie. (…) În intervalul 2015 – 2016 numărul de persoane aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială a crescut de la 7.435.000 la 7.694.000. (….) La final de 2017, numărul acestor persoane a scăzut la 6.999.000. Sunt cifrele Eurostat”, a declarat Viorel Ştefan, la Palatul Victoria.
Totodată, el a prezentat informaţii referitoare la categoria cea mai defavorizată, precizând că, potrivit Eurostat, acestea sunt „persoane aflate în deprivare materială severă”.
„Aceste persoane nu pot avea mijloacele necesare pentru cel puţin patru din următoarele necesităţi: plata facturilor la timp, asigurarea unui nivel de încălzire adecvată în locuinţă, o masă cu carne în mod regulat, o săptămână de vacanţă departe de casă pe an, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină şi capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute”, a spus Viorel Ştefan.
Potrivit vicepremierului, numărul acestor persoane a crescut în 2016 de la 4.520.000 la 4.707.000 şi a scăzut de la 4.707.000 la 3.831.000 în 2017.
Vicepremierul Viorel Ştefan a declarat că numărul şomerilor din România a scăzut cu 92 de mii din decembrie 2016 şi până la finele trimestrului I 2018, pe fondul creşterii veniturilor de natură salarială.
„Vorbim de protecţie socială în multe feluri, dar iată că noi apreciem că cea mai bună formă de protecţie socială rămâne asigurarea unui loc de muncă stabil şi bine plătit. De la venirea la guvernare a coaliţiei PSD-ALDE am reuşit să reducem cu 92 de mii numărul şomerilor din România. Deci, am luat de referinţă finalul anului 2016, decembrie 2016, şi l-am comparat cu situaţia de la sfârşitul trimestrului I, 2018”, a declarat Viorel Ştefan, marţi, la Palatul Victoria.
Vicepremierul a punctat faptul că reducerea numărului de şomeri s-a înregistrat pe fondul „creşterii veniturilor de natură salarială”.
„Şi aici, pentru a elimina orice fel de speculaţii, prezentăm în premieră prin raportare la moneda euro. Deci, în acest fel dorim să eliminăm orice fel de influenţă a riscului valutar referitoare la dinamica salariilor şi pensiilor din România şi, de asemenea, astfel se poate asigura o comparaţie exactă între diferite perioade de timp, dar şi bineînţeles faţă de alte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, în perspectiva aderării României la moneda europeană, Guvernul doreşte să contribuie şi pe această cale la educaţia financiară extrem de necesară pentru perioada de după adoptarea monedei euro. 1,7 milioane de români, atât din sectorul public, dar şi din cel privat, au beneficiat de creşterea cu 22% a salariului minim net pe economie şi aceasta cu exprimare în moneda europeană, în euro. Faţă de decembrie 2016, când salariul minim net era de 205 euro, astăzi, deci la sfârşitul trimestrului I 2018, salariul este de 250 de euro”, a afirmat Ştefan.
Vicepremierul a făcut referire şi la pensia minimă.
„Cât priveşte evoluţia pensiei minime, peste 1,1 milioane de persoane au beneficiat de creştere cu aproape 26% a pensiei minime garantate şi aceasta exprimată, de asemenea, în moneda europeană. De la 89 de euro în 2016, la 112 euro în martie 2018, adică creştere cu 25,8%”, a declarat Ştefan.
Viorel Ştefan a vorbit şi despre salariul mediu net.
„Am promis măsuri care vor transfera efectele creşterii economice şi în buzunarul românilor. Astfel, salariul mediu net, deci ceea ce încasează în mână un salariat în România, în medie, a crescut, de asemenea, cu exprimare în euro, cu 11,5%, referindu-ne la finalul trimestrului I 2018, faţă de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Adică, de la 521 de euro la 581 de euro salariul mediu net”, a afirmat vicepremierul.
El a spus că pensia medie a crescut cu 12,1% de la momentul preluării guvernării, iar de la jumătatea acestui an va mai creşte cu încă 10%.
„Asta înseamnă că vom ajunge la o creştere cu peste 20% faţă de momentul începerii guvernării. Deci, decembrie 2016 – 206 euro, martie 2018 – 231 de euro”, a mai declarat Viorel Ştefan.